România se confruntă cu o criză a angajaților specializați în industrie, mai ales în domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things). 72% dintre manageri găsesc cu greu angajaţi specializaţi în industrie, iar unii așteaptă și nouă luni de la anunțul de recrutare, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România.

Opt din zece manageri sunt în căutarea de angajați specializați, cu certificare în domeniile economice de nouă generație. De asemenea, 72% din cei 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere din firmele din România care au fost intervievați, spun că le este dificil, în prezent, să găsească angajați specializați în piața forței de muncă.

,,România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producția digitalizată, la platformele IoT, iar aceast proces necesită o forță de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii’’, afirmă Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.

57% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia la șase-nouă luni de la anunțul de recrutare. 23% își găsesc angajații de care au nevoie după trei-șase luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la trei luni.

Care sunt motivele lipsei de angajați

Unul dintre principalii factori care au dus la lipsa angajaților din industrie este învățământul tehnic care, în opinia a 52% dintre cei intervievați, întârzie să se adapteze cerințelor de pe piața forței de muncă.

Un alt motiv, identificat de respondenți, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparație cu alte domenii.

Pe lista cauzelor se mai află migrația forței de muncă către Occident, menționată de 12% și nivelul salarial considerat nesatisfăcător (8%).

Potrivit datelor European Sector Skills Council, creșterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată și de situația demografică. În prezent, 23% dintre angajații din acest sector au între 50 și 64 de ani și urmează să iasă la pensie.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare este în jurul nivelului de 55 ani.

Pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor

Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.

În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%).

În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%, potrivit Asociației Constructorilor de Automobile din România.