Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns Poloniei, Slovaciei, Bulgariei, Ungariei şi României că lipseşte "o abordare europeană" pentru a rezolva provocările determinate de intrarea pe piaţa comunitară a importurilor de cereale provenite din Ucraina.

Poloniea, Slovaciea, Bulgaria, Ungaria şi România au cerut în aprilie Comisiei Europene, printr-o scrisoare, măsuri de sprijin în contextul creşterii importurilor de produse agricole ucrainene pe pieţele lor.

Ursula von der Leyen "a subliniat că este pe deplin conştientă de preocupările determinate de creşterea importurilor anumitor produse agricole ucrainene pe piaţa comunitară" şi că "în virtutea pieţei unice şi a uniunii vamale este nevoie de o abordare europeană pentru a răspunde preocupărilor", a spus purtătorul de cuvânt al CE, Dana Spinant.

În acest context, Von der Leyen a menţionat "trei propuneri" pentru a aborda situaţia.

În primul rând, Bruxelles-ul propune sprijinirea agricultorilor care au de suferit în urma acestei situaţii, a precizat purtătorul de cuvânt, care a reamintit că deja Comisia Europeană a acordat 56,3 milioane de euro pentru producătorii cei mai afectaţi şi că, de asemenea, CE este pregătită pentru a acorda un al doilea pachet financiar, în valoare de 100 de milioane de euro.

În al doilea rând, Comisia a informat că va adopta "măsuri preventive" pentru anumite categorii de cereale produse în Ucraina, inclusiv grâu, porumb sau floarea-soarelui.

Nu în ultimul rând, Executivul comunitar demarează o "investigaţie" privind alte posibile "produse sensibile", a menţionat sursa citată.

”Se lucrează intens la facilitarea tranzitului produselor agricole în cauză”

Conform scrisorii transmise celor cinci state membre, în paralel cu investigaţia, ar trebui să se se acţioneze în vederea adoptării propunerii legislative ce prevede extinderea cu încă un an a măsurilor comerciale autonome, după ce acestea expiră în 5 iunie 2023.

"Extinderea acestor măsuri excepţionale va consolida ancora de salvare comercială a Ucrainei", a informat preşedintele CE.

Oficialul a explicat că propunerea CE de extindere include deja un mecanism de salvgardare accelerat, cu provizioane mai solide, o monitorizare şi raportare mai strictă către statele membre şi un termen limită de evaluare mai scurt. Acest mecanism răspunde în mod specific temerilor statelor membre care au graniţă cu Ucraina şi ale părţilor implicate, inclusiv fermierii, şi va permite CE să reacţioneze chiar mai rapid în viitor pentru protejarea pieţei UE dacă va fi necesar, a subliniat Von der Leyen.

Ea a adăugat că se lucrează intens la facilitarea tranzitului produselor agricole în cauză, atât către alte state membre şi ţări terţe, atenuând astfel presiunile pe termen scurt asupra statelor membre care au graniţă cu Ucraina şi ajutând, în acelaşi timp, lichiditatea pieţelor agroalimentare globale. Se lucrează la scăderea costurilor logistice, la o coordonare mai bună a tranzitului şi la îmbunătăţirea infrastructurii în porturi, a interconectării frontaliere conform "coridoarelor de solidaritate UE" şi sprijinirii Iniţiativei privind transportul de cereale prin Marea Neagră.

"Comisia s-a angajat să ajute Ucraina pentru ca importurile sale să poată ajunge pe pieţele mondiale"

Preşedintele CE şi-a exprimat convingerea că fermierii joacă un rol vital în Europa, furnizând alimente, protejând mediul şi conservând patrimoniul cultural.

Pe de altă parte, potrivit EFE, vicepreşedintele Executivului comunitar, Valdis Dombrovskis, are programată miercuri după-amiaza o discuţie cu privire la aceste propuneri cu miniştrii responsabili din ţările UE cele mai afectate de creşterea importurilor ucrainene, dar şi cu omologul ucrainean.

"Comisia s-a angajat să ajute Ucraina pentru ca importurile sale să poată ajunge pe pieţele mondiale", pentru a garanta securitatea alimentară şi, în acelaşi timp, "să-i sprijine pe agricultorii noştri", a subliniat purtătorul de cuvânt al CE.

Uniunea Europeană a aprobat pe 22 iulie 2022 un acord pentru stabilirea aşa-numitelor "coridoare umanitare", cu scopul de a permite intrarea cerealelor provenite din Ucraina şi a preveni o criză alimentară, dar, conform Guvernului polonez, o mare parte din aceste produse sunt stocate în silozuri poloneze, ceea ce a provocat proteste ale agricultorilor.