„Profesorii care sunt mai bătuți în cap decât elevii…”

„Doamna Paisie, sau cum o cheamă, ministrețea Educației, a produs unul dintre cele mai pătrate argumente circulare din câte cunosc. 44% dintre elevii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeți funcțional este concluzia testului internațional PISA. Nu trebuie să ne îngrijorăm, a zis ministrețea, deoarece testul nu se referă la ce știu elevii, ci la utilizarea a ceea ce știu. Ceea ce reprezintă chiar termenii de definiție ai analfabetismului funcțional!„, scrie jurnalistul în articolul său.

Ce înseamnă testul internaţional PISA

„Deci: aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional pentru că sunt analfabeți funcțional, nu vă faceți griji! Apoi, aceeași persoană, precum și alți înțelepți didactici și pedagogici atrag atenția că elevii români nu sunt pregătiți pentru a susține un astfel de test străinez. Altă gogomănie, cu parfum de viorică. Ca să răspunzi la întrebările PISA nu trebuie să te pregătești în mod special. Nu trebuie să înveți pe dinafară rezumate la literatură, nu trebuie să știi date, cifre, citate. Trebuie ceva, iată, mult mai greu: să gândești și să exprimi ce-ai gândit, în limba română, corect, coerent, cu sens„, explică CTP.

Surâzăreața Paisie spune că va transmite profesorilor de limbă română să nu mai oblige copiii să învețe rezumate

Nu e nevoie să „știi” un răspuns unic, standardizat, dai răspunsul tău, care diferă de al altora.În cazul întrebărilor de geometrie, soluția nu presupune să știi vreo teoremă, lemă, formulă. E suficient să ai o capacitate minimală de a lucra cu mintea ta asupra datelor din enunț. Surâzăreața Paisie spune că va transmite profesorilor de limbă română să nu mai oblige copiii să învețe rezumate. Așa, și? Dacă nu mai fac asta, atunci ce mai fac mulți dintre profesorii de română? Dacă respectivii au fost în stare, ani în șir, să le ceară așa ceva elevilor, vor fi în stare să-i învețe să citească cu creierul lor o poezie?, o întreabă pe bună dreptate jurnalistul pe ministrul Eduacţiei.

Pentru a înţelege mai bine jurnalistul explică sensurile unui cuvânt

„Să precizăm niște lucruri, luând ca exemplu un cuvânt: „efect”. Potrivit dicționarului, „efect” înseamnă: 1. Fenomen care rezultă dintr-o cauză. 2. Traiectorie pe care o capătă mingea, bila, pucul, la diferite jocuri. 3. Impresie produsă asupra cuiva. 4. Îmbrăcăminte militară, echipament. 5. Hârtie de valoare. Advertisement A ști cuvântul „efect” înseamnă a-l fi auzit sau văzut scris, dar a nu avea o idee clară asupra sensurilor lui. Așa cum spui despre un ins că îl știi, dar nu poți să spui că îl cunoști. A cunoaște cuvântul „efect” înseamnă a fi sigur de măcar unul dintre sensurile lui, enumerate mai sus”, explică acesta.

(…) Lăsând la o parte profesorii care sunt mai bătuți în cap decât elevii pe care îi bat în cap, dureros de mulți zei ai catedrei „predau”. Nefast verb, echivalabil cu „predică”. Dascălul vorbește neîntrerupt, absent, indiferent, dar ferească Dumnezeu să-l întrerupă cineva. Bieții elevi, fie iau notițe în neștire, fără să înțeleagă aproape nimic, fie se uită pur și simplu pe geam. Se predau… Apoi, trebuie să reproducă, fără să „greșească” o iotă, vorbitura sacră…

Un profesor adevărat nu „predă”, nu „predică”, nu „spune”. Se străduiește să-i determine pe elevi să „spună” ei, să „descopere”, astfel încât cunoștințele să devină „ale lor”, recreate de ei.

La ce ne-a folosit testul PISA? Să aflăm că România e pe locul penultim în lume

(…) „Doamna profesoară Paisie a mai aruncat o vorbă grea: elevii nu au avut motivație, pentru că testul PISA nu e competițional. Ba bineînțeles că este, în urma lui România a ajuns pe locul penultim în lume. Dar și dacă n-ar fi, gura păcătoasei iarăși adevăr grăiește: așa este, elevul obișnuit, dacă învață, învață pentru notă, pentru teză, pentru examen, după care uită într-un timp record ce-a îndesat în țeastă. Nu învață, pur și simplu, ca să înțeleagă lumea în care trăiește… „

Reformă înseamnă să nu fi fost numită dumneavoastră ministru al Educației

În fine, această Makarenka a noastră a revoluționat gândirea pedagogică din toate timpurile cu o singură frază: „E problemă de sistem, trebuie făcută reforma, de către toți, minister, profesori, părinți, elevi”. Da, stimată doamnă Monica Anisie, dar, în spiritul a ceea ce am spus mai sus, să definim cuvântul reformă, ca să ne înțelegem. Reformă înseamnă să nu fi fost numită dumneavoastră ministru al Educației. Cum totuși ați fost, reformă înseamnă să fiți demisă cât mai repede, înainte de a-l concura pe Liviu Pop-Genunche cu alte inepții, și mai năprasnice. Și reformă înseamnă, înainte de orice, pregătirea profesională, pedagogică și umană a profesorilor, precum și selecția lor naturală. Căci educația, în ciuda a ce pretindeți matale, ca să fugiți de răspundere împreună cu breasla, nu o face întregul popor, o fac cei plătiți pentru asta”, a concluzionat CTP în articolul publicat pe republica.

Te-ar putea interesa și: