Cosmin-Ștefan Marinescu despre acciza la carburanți: ”un ilustru exemplu de impredictibilitate”

”Un ilustru exemplu de impredictibilitate”, așa cataloghează Cosmin-Ștefan Marinescu, consilierul prezidențial pentru politici economice, eliminarea accizei suplimentare la carburanți în ianuarie 2017 și apoi reintroducerea acesteia în septembrie. Afirmația a fost făcută vinery, pe blogul personal.

”Acciza suplimentară asupra carburanților, căci despre ea este vorba, a trebuit mai întâi să fie eliminată (ianuarie 2017), pentru ca mai recent să fie reintrodusă (septembrie 2017). Nu doresc să dezvolt aici motivele acestui stop-and-go fiscal, un ilustru exemplu de impredictibilitate. Doresc doar să evidențiez impactul accizei asupra prețurilor, în contextul dezbaterilor recente.

Pe de o parte, se consideră că eliminarea accizei nu s-a regasit în scăderea prețurilor carburanților în ianuarie 2017. Pe de altă parte, că reintroducerea accizei nu a ridicat deloc prețurile în septembrie 2017, cu alte cuvinte impozitarea ar fi fost perfect neutră.

Statistica ne arată, însă, altceva. Și anume faptul că în ianuarie 2017 prețurile carburanților au scăzut, iar în septembrie au crescut (și probabil vor continua să mai crească, prin cea de-a doua rundă de accizare de 16 bani/litru, de la 1 octombrie)”, scrie Marinescu.

Sfatul ANPC în apropierea sărbătorilor pascale. La ce trebuie să fie atenți consumatorii

Dr. Francesco Capelletti, copilul-actor, chirurgul pur-sânge și icoana tatălui. Destine de filme la Floreasca

Odată cu introducerea accizei suplimentare, se poate remarca un salt al prețurilor carburanților în cea de-a doua jumătate a lunii septembrie.

”Ajustarea prețurilor este încă în curs, pe măsura ce se diminuează stocurile neaccizate suplimentar, precum și prin efectele pe care le va avea cea de-a doua rundă de accizare.

Se înțelege de la sine faptul că dinamica prețurilor nu este una direct proporțională cu amploarea modificării accizelor. De fapt, accizele sunt absorbite de piață, prin repartizarea poverii acestora între producători și consumatori. Distribuția poverii fiscale este însă diferită, în funcție de elasticitatea cererii produsului respectiv, de gradul de concurență existent pe piață, cotația prețului petrolului, proporția taxelor în prețul final al produselor etc. În cazul carburanților, de exemplu, taxarea ocupă peste 50% din prețul final, ceea ce mărește senzitivitatea prețurilor în raport de creșterea taxelor.

Însă nu mi-am propus să explic aici de ce prețurile au evoluat așa cum au evoluat, nici să evidențiez specificul pieței carburanților din România. Important este să înțelegem că taxarea nu este neutrală în raport cu bunăstarea consumatorilor, astfel încât consumatorii să nu beneficieze de reducerea taxelor și să nu suporte, parțial, creșterea acestora”, a mai notat consilierul prezidențial pe blogul său.

Tăriceanu: ”e o economie de piață”

Conform Agerpres, președintele Senatului și lider al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut joi că nu a văzut nicio scumpire la carburanți după reintroducerea accizei. Mai mult, întrebat dacă s-a discutat în coaliția de guvernare despre valul de scumpiri anunțat joi de Institutul Național de Statistică, Tăriceanu a replicat: ”INS a spus că urmează, dar eu nu am văzut nicio scumpire la carburant. Știu că s-au întâmplat anumite majorări sau micșorări de prețuri. Nu știu dacă aveți mașină, vă duceți la benzinărie să cumpărați benzină sau motorină? Nu. Păcat, eu mă duc. Sunt niște diferențe de preț foarte mari, care pot să meargă până la 10% între prețurile practicate de diferite rețele de distribuție și între stațiile de benzină care sunt de exemplu în București, în alte zone din țară, în București și în afara orașelor, deci despre ce vorbim?”.