Constantin cel Mare, marile controverse ale vieții sale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Împăratul Constantin cel Mare este celebrat pe 21 mai alături de mama sa Elena. Considerat ca prim împărat creștin, a devenit sfânt conform datei botezului său, 21 mai 337 cu o zi înainte de a muri. I se datorează reglementarea dogmei creștine. Mamei sale i se datorează descoperirea Sfintei Cruci, după secole de uitare. În 2026, Înălțarea Domnului este în ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Constantin cel Mare, ascensiunea

Constantin cel Mare era fiul lui Constantius Chlorus, comandant militar și viitor împărat în Tetrarhie. Elena îi fusese iubită, nu soție legitimă. Dar ea a ales să rămână mereu alături de fiul lor Constantin sau Flavius Valerius Constantinus.

Moartea lui Constatius Chlorus l-a adus prin proclamare de către soldații săi pe Constantin. Constantin nu se încadra în statutul de membru al Tetrarhiei instituit de către Diocletianus și  Maximianus. Constantius fusese alături de Galerius, Caesar. Maximianus și Diocletianus fuseseră Augusti, rangul superior, În 305, demisionaseră, locul lor fiind luat de Constantius și Galerius.

Cei doi vor muri destul de repede. Caesarii lor, Maxentius și Maximinus Daia au devenit Augusti. Constantinus și Licinius au devenit Caesari. Constantinus s-a căsătorit cu Fausta, fiica lui Maximian. El mai fusese căsătorit înainte cu Minervina. Minervina îi dăruise un fiu, Crispus. Fausta îi va dărui trei fii: Constantin II, Constantius II, Constant.

„Nu vrem ca oamenii să aibă soarta dinozaurilor”. Ce aflăm despre SpaceX, Starlink și banii lui Musk din documentele pentru IPO

Medicamentele de slăbit, posibile efecte secundare surprinzătoare legate de cancer, potrivit celor mai noi studii

Sfinții Constantin și Elena. Sursa foto Arhiva EVZ

Constantin cel Mare, un intransigent

Constantin luptă alături de Licinius pentru îndepărtarea lui Maxentius și a lui Maximinus Daia. Apoi, după ce la Mediolanum în 313, dau libertate de cult creștinismului, intră în conflict. Licinius este ucis din ordinul lui Constantin în 325, după înfrângerea de la Salonic din 324. În 326, Constantin își bănuiește fiul de intenția de uzurpare. Intrigile fuseseră țesute de mama sa vitregă, Fausta.

Constantin a ordonat executarea fiului său, un general promițător. Aflând însă că realitatea era alta, a executat-o pe Fausta. Din 324, Constantin voia să zidească un oraș nou, pe locul vechiului oraș grec Byzantion. Orașul avea să cuprindă și partea asiatică unde era Chalchedon. S-a numit Constantinopol.

Sinodul de la Niceea din 325

Conștient de valoarea și expansiunea creștinismului, Constantin decide pe 20 mai 325 să convoace la Niceea, un sinod ecumenic, Va fi primul din seria de 7 sinoade ecumenice clasice. S-a lucrat la Rugăciunea Crezul, s-a stabilit că Episcopul Arie de Alexandria era eretic. El considera că Hristos a avut origine divină, dar că a fost creat de Tatăl.

Dogma oficială, promovată de Episcopul Alexandru de Alexandria susținea că Tatăl și Fiul au aceeași substanță (homoousia). Arie susținea că Tatăl și Fiul au substanță similară (homoiousia).

Botezul, 21 mai 337

Constantin a făcut din Constantinopol, Roma Răsăritului. Orașul a fost consacrat în 330. Constantin ura Roma, unde fusese nevoit să își ucidă fiul cel mare. În 312, lângă Roma, luptase cu Maxentius și avusese viziunea Crucii. Mama sa, Elena a mers la Ierusalim și a descoperit Crucea lui Hristos, piroanele Răstignirii. Unul a fost transformat în zăbală pentru calul lui Constantin.

Constantin a decis să se boteze înaintea morții. Botezul a fost consemnat pe 21 mai 337, Constantin a decedat a doua zi, la Constantinopol. În creștinismul primar, se considera că oamenii pot fi iertați prin botez. De aceea, Constantin a așteptat 24 ani de când legalizase creștinismul ca să se boteze. Biserica îi consideră pe el și pe mama sa, „cei egali cu Apostolii”, „isapóstolos”. Prin consacrarea Bizanțului, o nouă epocă se năștea.