Conflict deschis la vârful UE. Von der Leyen și Kallas se luptă pentru influență

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tensiunile dintre Ursula von der Leyen și Kaja Kallas au ieșit la suprafață, pe fondul dezbaterii privind posibile restricții comerciale impuse produselor provenite din coloniile israeliene din Cisiordania ocupată, potrivit European Conservative.

Disputa depășește însă dosarul Israelului și scoate în evidență diferențe privind controlul și coordonarea politicii externe a Uniunii Europene.

Miniștrii de externe ai UE au discutat luni, 13 iulie, la Bruxelles, opțiunile prezentate într-un document confidențial al Comisiei Europene.

Potrivit Reuters și Euractiv, sunt analizate trei variante: introducerea unui sistem de licențiere a importurilor, aplicarea unor tarife suficient de ridicate pentru a descuraja comerțul sau interzicerea produselor provenite din coloniile israeliene.

Franța, Spania, Belgia, Suedia, Irlanda și Țările de Jos se numără printre statele care au cerut măsuri în acest dosar.

Comisia Europeană, presată să prezinte opțiuni concrete

Presiunile asupra executivului european au crescut în ultimele luni, în contextul extinderii coloniilor israeliene și al intensificării violențelor comise de coloniști în Cisiordania.

În iulie 2024, Curtea Internațională de Justiție a stabilit, într-un aviz consultativ, că ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene este ilegală și că statele trebuie să ia măsuri pentru a evita relațiile comerciale sau de investiții care contribuie la menținerea acestei situații.

Israelul respinge această interpretare. Guvernul israelian consideră Cisiordania un teritoriu disputat și invocă legăturile istorice ale poporului evreu cu regiunea.

În luna mai, Uniunea Europeană a impus deja sancțiuni împotriva a patru entități și trei persoane, invocând încălcări grave și sistematice ale drepturilor palestinienilor din Cisiordania.

Relația dintre Kaja Kallas și Ursula von der Leyen, tot mai tensionată

Dosarul coloniilor israeliene a scos la iveală și tensiuni între Serviciul European de Acțiune Externă, condus de Kaja Kallas, și Comisia Europeană.

Potrivit Euractiv, serviciul diplomatic european a acuzat Comisia că a întârziat evaluarea juridică și elaborarea opțiunilor cerute de mai multe guverne europene. Kallas a criticat public ritmul în care executivul european a gestionat dosarul.

Situația este sensibilă din punct de vedere instituțional. În calitate de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kallas coordonează politica externă europeană și conduce Serviciul European de Acțiune Externă.

Comisia Europeană, prezidată de Ursula von der Leyen, are însă competențe majore în politica comercială comună. Tocmai suprapunerea dintre comerț și politica externă se află în centrul actualei dispute.

Majoritate calificată sau unanimitate

Una dintre cele mai importante probleme este procedura prin care ar putea fi adoptate eventualele restricții.

Unii diplomați europeni consideră că o interdicție comercială ar putea fi aprobată prin majoritate calificată. În acest caz, ar fi necesar sprijinul a cel puțin 15 state membre care reprezintă minimum 65% din populația Uniunii Europene.

Documentul Comisiei sugerează însă că o astfel de măsură ar putea necesita unanimitatea celor 27 de state membre. O asemenea condiție ar face adoptarea unei interdicții mult mai dificilă, în condițiile în care țări precum Germania și Cehia au poziții prudente față de măsurile împotriva Israelului.

Comisia Europeană. Sursă foto: Facebook

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, a confirmat că un document a fost transmis statelor membre, dar a refuzat să comenteze conținutul acestuia.

Kaja Kallas și-a afirmat autonomia în politica externă

Kallas, fost premier al Estoniei, a preluat conducerea diplomației europene fiind considerată apropiată de linia promovată de von der Leyen, în special în dosarele privind Rusia, Ucraina și securitatea europeană.

În ultimele luni, însă, șefa diplomației europene a adoptat poziții mai independente în alte dosare externe. Presiunile sale pentru prezentarea unor opțiuni concrete privind comerțul cu produsele din coloniile israeliene au accentuat diferențele cu executivul european.

Kallas s-a aflat și în centrul unei controverse după ce Euractiv a relatat că, în timpul unor discuții desfășurate în Mexic, ar fi comparat politicile Israelului față de palestinieni cu regimul de apartheid din Africa de Sud.

Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a anunțat ulterior că întrerupe contactele cu Kallas și i-a cerut să își retragă afirmațiile. Șefa diplomației europene a declarat că apreciază „dialogul și implicarea” în relația cu Israelul și a reafirmat angajamentul UE pentru o relație constructivă, fără a răspunde direct relatărilor privind comparația cu apartheidul.

Disputa privind Israelul scoate la iveală un conflict instituțional

Dezbaterea privind produsele provenite din coloniile israeliene a devenit astfel și un test pentru modul în care sunt împărțite competențele la vârful Uniunii Europene.

Comisia controlează politica comercială, în timp ce Înaltul Reprezentant și Serviciul European de Acțiune Externă au un rol central în coordonarea politicii externe. Statele membre păstrează, la rândul lor, o influență decisivă în dosarele sensibile.

Pentru moment, diplomații europeni nu se așteaptă la o decizie formală imediată privind interzicerea comerțului cu coloniile israeliene. Discuțiile de la Bruxelles ar trebui însă să arate dacă există suficient sprijin politic pentru una dintre cele trei opțiuni analizate și, în același timp, cât de adânci sunt diferențele dintre principalele centre de putere ale UE.