Scandalurile iscate, în toată țara, între taximetriști și șoferii care prestează activități de ridesharing au ajuns pe masa parlamentarilor. 69 de deputați și senatori au introdus, pe 25 aprilie 2018, un proiect de lege pentru a reglementa acest tip de activitate. Anul trecut, conform informațiilor publice, genul acesta de activitate a plătit taxe și impozite la stat mai mult decât toate firmele de taximetrie din Capitală, la un loc. Societățile de tip ridesharing vor fi taxate anual cu 50.000 de lei pentru autorizare, reautorizare

Conform proiectului de lege inițiat de deputatul Mircea Titus Dobre prestarea activităților de ridesharing înseamnă „deplasarea împreună a persoanelor, cu ajutorul unui autovehicul, în baza unui contract încheiat între pasager(i) și șoferul autovehicolului, care este facilitat de o inteprindere autorizată conform prezentei legi printr-o platformă/aplicație tehnologică online”. De cealaltă parte, inteprinderea trebuie să dețină o platformă tehnologică în care ține evidența automată a datelor de expirare a permiselor de conducere și a altor documente necesare și notifică automat șoferul pentru a actualiza actele. În cazul în care societatea este înregistrată în altă țară, aceasta este obligată să deschidă birou de reprezentanță în România în scopul reprezentării sale în fața autorităților. În ceea ce privește costul deplasării acesta trebuie comunicat pasagerului înainte de efectuarea cursei iar estimarea se face pe baza coordonatelor GPS. Conform documentului, atât pasagerii, cât și șoferii pot acorda calificative, unii altora.

Date cu caracter personal stocate doi ani

În momentul deschiderii unui cont pe aplicație, atât șoferii, cât și pasagerii, își vor da acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Firma este obligată, conform proiectului de lege, să stocheze datele fiecărei curse operate de șoferi cât și datele financiare și cu caracter personal ale șoferilor pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Societatea este obligată să asigure securitatea cibernetică a platformei tehnologice și a tuturor datelor încărcate de utilizatori. În cazul în care nu sunteți de acord cu operarea datelor cu caracter personal nu vi se va permite accesul în aplicație. Pentru a putea funcționa scoietatea trebuie să fie supusă autorizării anual. Taxa prevăzută în proiectul de lege este de 50.000 de lei anual.

Sanțiuni

Facilitarea, coordonarea, intermedierea sau prestarea de servicii prestabilite de tip ridesharing, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de 5% din cifra de afaceri realizată pe teritoriul României. Cu 3.000 de lei este sancționat șoferul care cere bani suplimentari față de costul cursei afișat pe platformă, efectuarea unei curse cu alt auto față de cel înregistrat în platformă iar la trei sancțiuni consecutive în decurs de 90 de zile deținătorul platformei este obligat să elimine șoferul din platforma tehnologică.

Condiții pentru șoferi

Pentru a putea fi șofer la o astfel de societate conducătorul auto trebuie să aibă cel puțin 21 de ani iar permisul de cel puțin un an. Nu trebuie să aibă cazier pentru infracțiuni contra: siguranței pe drumurile publice; trafic și consum de droguri; vieții, sănătății și integrității corporale; traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile; libertății și integrității sexuale sau contra patrimoniului. Autovehiculele nu trebuie să fie mai vechi de 15 ani, iar ITP-ul se efectuează anual. De asemenea trebuie să nu fi avut permisul suspendat, în ultimii 5 ani, pentru alcool, droguri sau accidente rutiere, din culpa sa, soldate cu răniri sau decese. Toate veniturile șoferilor din această activitate vor fi impozitate conform legii, iar pasagerul va primi o chitanță în format electronic privind tipul și valoarea tranzacției.

Uber dorește legiferarea

„În principiu, credem că reglementarea serviciilor de ridesharing este necesară. Vom analiza propunerea legislativă și vom reveni cu o poziție în următoarele săptămâni. Ca și până acum, vrem să continuăm să discutăm cu toți actorii din industria transportului și cu autoritățile, astfel încât să facem ceea ce este cel mai bine pentru șoferi, consumatori și orașe”, ne-au declarat oficialii UBER România.

De trei ori mai mult decât firmele de taxi

Cele mai mari 9 companii de taxi din Bucureşti au plătit către stat, în 2016, impozit pe profit, cumulat, în valoare de 61.224 de lei, potrivit datelor raportate către Ministerul de Finanţe, în timp ce serviciul de car sharing Uber a plătit un impozit pe profit de 187.000 lei, de 3 ori mai mult. „Cifrele publicate de Ministerul de Finanţe atrag atenţia nu doar asupra impozitelor scăzute plătite de fiecare firmă de taxi în parte, ci şi asupra faptului că unii dintre cei mai mari jucători de pe piaţă par să nu înregistreze, aproape niciodată, profit”, arată vicepreşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), Cristian Lăzărescu.

La suma plătită de Uber, de 187.000 de lei, se adaugă şi taxele suplimentare pe care le plătesc şoferii parteneri Uber, constând în TVA intracomunitar, impozit pe venit, impozit şi contribuţii salariale. În 2016, spre exemplu, 100 de şoferi Uber au plătit 320.000 de lei, aferenţi acestor dări, mai arată vicepreședintele FORT.