Concediul de odihnă poate fi redus de angajator. Absențele nemotivate nu sunt considerate vechime în muncă

Concediul de odihnă poate fi redus de angajator. Absențele nemotivate nu sunt considerate vechime în muncă Codul Muncii. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Codul Muncii prevede că durata concediului de odihnă poate fi redusă, dacă angajatul acumulează un număr de absențe nemotivate sau a beneficiat de concediu fără salar. În primul caz, angajatorul poate declanșa o cercetare disciplinară și poate dispune concedierea angajatului, dacă durata absențelor este mai mare de trei zile.

Prevederile din Codul Muncii sunt clare, atunci când vine vorba despre absențele nemotivate ale unui angajat de la locul de muncă sau efectuarea concediilor fără salar.

Potrivit articolului 16, din acest act normativ care reglementează munca în România, cele două cazuri nu sunt considerate vechime în muncă.

Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă” se prevede în articolul 16 din Codul Muncii.

Ne puteți urmări și pe Google News

Din acest motiv, angajații de la resurse umane trebuie să anunțe la Registrul REVISAL, în care figurează toți angajații din România, despre existența acestor cazuri. Codul Muncii mai impune ca în aceste cazuri, contractele colective de muncă se suspendă de drept.

În plus, durata concediului legal de odihnă se reduce proporțional cu numărul de zile în care angajatul a lipsit nemotivat de la locul de muncă sau a petrecut timp liber în cadrul unui concediu fără salar.

Șomajul tehnic poate reduce durata concediului

Un alt motiv legal care poate fi invocat de un angajator pentru reducerea perioadei de concediu de odihnă, este acordarea șomajului tehnic.

În această perioadă, angajatul nu vine la serviciu, dar este plătit cu 75 la sută din salariul net pe care îl încasa în activitate.

În România, durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile, adică patru săptămâni calendaristice. Codul Muncii impune acest prag minim pentru toți angajatorii.

”Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucrătoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile. Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual”, prevede articolul 145 din Codul Muncii.

De asemenea, durata concediului de odihnă nu va fi afectată dacă angajatul s-a aflat în concediu medical, concediu de maternitate sau de creștere a copilului bolnav, arată cei de la avocat.net.