Din cuprinsul articolului
Comorile pierdute ale dacilor și poveștile cu haiduci continuă să alimenteze imaginația românilor. Una dintre cele mai spectaculoase legende se leagă de comuna Moșna din județul Iași.
Acolo, potrivit tradiției orale, s-ar afla intrarea spre palatele subterane ale lui Zamolxis, zeul dac retras în pământ cu toate bogățiile sale. Alți localnici cred că aurul ascuns ar fi păzit de spirite și că accesul la el este imposibil.
În apropiere, în județul Vaslui, istoria a confirmat parțial aceste povești, după ce arheologii au descoperit un impresionant tezaur getic la Bunești-Averești.
Cetatea dacică de la Moșna și misterul aurului
Legenda spune că pe Dealul Cetățuia din Moșna, la o altitudine de aproape 420 de metri, dacii ar fi îngropat cantități uriașe de aur și pietre prețioase.
Așezarea fortificată, datată de istorici între secolele IV – II i.e.n., este astăzi acoperită de pădure și greu accesibilă. Drumul până la cetate este anevoios, iar cei care se încumetă să urce riscă să se rătăcească printre zecile de poteci.
Localnicii povestesc că aceste cărări apar peste noapte, făcute de diavol, pentru a-i abate pe căutătorii de comori. „Pe Cetățuia nu mergi fără ghid. E plin de drumuri care se încurcă între ele. Spun bătrânii că sunt puse acolo ca să nu găsească nimeni comoara dacilor”, afirmă un sătean din Moșna.
Conform tradiției, Zamolxis s-ar fi retras în subteran, ducând cu el bogății de neimaginat. Intrarea spre aceste „palate subterane” ar fi ascunsă undeva pe deal, dar nimeni nu a reușit să o găsească.
Sursa foto: Pixabay
Încercările zadarnice ale căutătorilor de comori
De-a lungul timpului, numeroși aventurieri au venit la Moșna cu speranța de a găsi aurul dacilor. Localnicii își amintesc povești cu oameni care au săpat zile întregi, dar fie au renunțat, fie au plecat cu mâna goală.
Se spune chiar că unii ar fi avut parte de accidente bizare, interpretate de comunitate drept „pedeapsa spiritelor” care păzesc comoara.
Asemenea relatări mențin vie legenda, chiar dacă arheologii privesc cu scepticism poveștile transmise din generație în generație.
Tezaurul real de la Bunești-Averești
La câțiva kilometri de Moșna, în județul Vaslui, istoria a confirmat parțial legendele. În secolul trecut, în cetatea dacică de la Bunești-Averești a fost descoperit un impresionant tezaur getic. Brățări din aur, podoabe și obiecte din argint au fost scoase la lumină și se află astăzi în muzeele din România.
Descoperirea a arătat că zona dealurilor din Iași și Vaslui a fost, într-adevăr, un spațiu de mare importanță pentru daci. Aurul și argintul erau folosite nu doar pentru podoabe, ci și pentru ritualuri religioase și pentru afirmarea puterii triburilor locale.
Faptul că la Bunești s-a găsit un astfel de tezaur întărește credința multora că și la Moșna ar putea exista comori nedescoperite.
Comoara haiducului Coroi
Legendele despre comori nu se opresc însă la daci. În pădurea de la Breazu, aflată nu departe de Iași, ar fi ascunsă o altă avere fabuloasă. De data aceasta, povestea este legată de Ghiță Coroi, haiduc și bandit celebru în anii ’30 ai secolului trecut.
Coroi a ieșit din închisoare în 1930 și a început imediat să prade negustorii și transporturile comerciale din Moldova. Din rechizitoriul din 1936, când a fost prins, reiese că era autorul a peste 70 de tâlhării.
Conform legendelor locale, ar fi ascuns o comoară de peste 20.000 de monezi de aur într-o poiană din pădurea Breazu.
După condamnarea la șase ani de închisoare, urmele lui s-au pierdut. Unii susțin că a fost recrutat de regimul comunist și a ajuns general, conducând școala de ofițeri de la Băneasa. Alții cred că a murit în anonimat. Cert este că presupusa comoară nu a fost găsită nici până astăzi.
