Din cuprinsul articolului
În timpul regimului comunist, 24.489 de cetățeni români au trecut fraudulos granița, potrivit datelor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Cele mai multe treceri ilegale au fost înregistrate în anii ’80, când 18.470 de persoane au încercat să fugă din țară, majoritatea fiind bărbați.
Iugoslavia era „preferata” celor care alegeau să fugă
Un număr semnificativ de fugari (frontieriști, cum mai erau numiți) – aproximativ 11.500 – au traversat ilegal frontiera cu Iugoslavia, în timp ce aproape 3.000 au ales să fugă prin Ungaria. În multe cazuri, Securitatea nu avea informații precise despre locul exact al trecerii graniței.
Din punct de vedere etnic, majoritatea celor care au ales să părăsească țara ilegal erau români (aproximativ 15.000), urmați de germani (4.800) și maghiari (circa 3.500).
CNSAS: Statistica fugii peste graniță
Statisticile CNSAS arată că majoritatea celor care au trecut ilegal frontiera aveau studii elementare (17.500 de persoane). Aproximativ 5.000 aveau studii medii, în timp ce doar 1.450 erau absolvenți de studii superioare, alături de alți 190 de studenți.
Pe categorii profesionale, din rândul celor cu studii superioare, 674 erau ingineri, 162 erau medici, 144 profesori și 36 avocați. În mod surprinzător, cei mai mulți fugari proveneau din clasa muncitoare, în ciuda faptului că aceasta era considerată pilonul de bază al regimului comunist. Peste 16.000 de persoane din acest grup au încercat să fugă, printre care 1.415 mecanici, 1.865 lăcătuși, 860 strungari, 1.523 șoferi și 416 sudori, a arătat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității .
CNSAS. Sursa foto: Arhiva EVZ
Reglementarea statutului celor care au fugit
Dintre persoanele care au trecut ilegal frontiera, 6.295 au reușit ulterior să își reglementeze statutul, obținând permisiunea de a se stabili în străinătate, arată CNSAS. Dintre aceștia, 2.056 și-au păstrat cetățenia română, în timp ce 4.239 au renunțat la ea.
Aproximativ 591 de persoane nu au primit aprobarea de a rămâne în afara țării, iar 357 au ales să se repatrieze. Pentru aproape 14.000 dintre fugari nu există mențiuni clare privind soarta lor ulterioară.
