Statele Unite și China au efectuat simultan manevre militare în zona disputată a Mării Chinei de Sud, întrecându-se să desfășoare efective cât mai numeroase și arme cât mai moderne.

US Navy a adus în zonă două portavioane, USS Ronald Reagan și USS Nimitz, onorând astfel și ziua națională a Statelor Unite, 4 iulie.

Pentagonul a calificat primele manevre din 2014 încoace la care participă două portavioane americane în același timp drept „exerciții în sprijinul unei regiuni indo-pacifice libere și deschise”, scrie Asia Times.

„Marinarii din ambele grupuri de escortă ale portavioanelor continuă să supravegheze, să apere libertatea în fiecare zi și să mediteze la libertățile pe care le avem sfinte și le celebrăm la acest sfârșit de săptămână”, a arătat comandamentul celei de-a Șaptea Flote a US Navy într-un comunicat.

În același timp, China a desfășurat ultimele sale tipuri de nave de război, inclusiv distrugătoarele Type 052D cu rachete teleghidate și fregatele Type 054A cu rachete teleghidate, în cadrul unor exerciții militare integrate în Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est și Marea Galbenă.

De asemenea, armata chineză și-a testat și noile arme antiportavion, rachetele DF-21D și DF-26, care în eventualitatea unui conflict ar putea lovi navele americane de dimensiuni mai mari de pe țărm.

China a afirmat că manevrele sale erau „programate” anterior și că „urmăreau salvgardarea integrității teritoriale și a suveranității Chinei și că nu erau îndreptate împotriva nici unei țări”.

„Cauza fundamentală a instabilității în Marea Chinei Meridionale este cauzată de activitățile militare la scară largă și ale încordării mușchilor anumite țări care nu sunt din regiune, ci se află la zeci de mii de kilometri ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian, făcând aluzie la exercițiile militare americane.

Presa de stat chineză a adoptat o atitudine mai degrabă sceptică la adresa demonstrației de forță americane din regiune.

„Marea Chinei de Sud este în întregime sub controlul Armatei Populare de Eliberare (chineze); orice mișcare a vreunui portavion american în regiune este la mâna noastră”, a scris ziarul naționalist chinez în limba engleză Global Times, într-un mesaj pe Twitter.

Expertul militar chinez Song Zhonping a ținut totuși să dezamorseze tensiunea: „Ar fi nerealist din partea Statelor Unite să pornească un război împotriva Chinei cu doar două portavioane în Marea Chinei de Sud și este foarte puțin probabil ca cele două părți să se ciocnească accidental din cauza exercițiilor”.

Exercițiile americane în zonă au coincis cu o creștere a tensiunilor dintre Washington și Beijing pe fondul pandemiei de COVID-19, dar și cu o intensificare a acțiunilor agresive ale Chinei de a controla teritorii aflate în dispută, în această regiune cu un masiv trafic comercian naval.

Cu ocazia summit-ului ASEAN (Asociația Națiunilor Asiatice de Sud-Est), încheiat de curând, premierul Vietnamului, Nguyen Xuan Phuc, a criticat China, fără a o numi explicit, „pentru acte și gesturi iresponsabile care violează legea internațională” în timp ce „lumea întreagă este prinsă într-o luptă acerbă cu pandemia”.

Președintele Indoneziei, Joko Widodo, în schimb, a declarat că „ASEAN trebuie să fie gardianul propriei noastre regiuni și nu proiecția puterii unor țări mai mari”.

Însă reacția cea mai tăioasă la adresa Chinei a venit din partea Filipinelor, care părea să fi dezvoltat relații strânse cu Beijingul, în mandatul președintelui Duterte.

Ca răspuns la exercițiile militare chineze desfășurate în Insulele Paracel, revendicate și de China și de Filipine, secretarul filipinez de Externe, Teodoro Locsin Jr., a avertizat pe 3 iulie că țara sa va da „cel mai sever răspuns”, dacă exercițiile militare chineze se extind în apele teritoriale revendicate de Filipine.

Diplomatul filipinez a acuzat China că urmărește să „instituie o prezență permanentă și necontestată, care în timp să se transforme în drept (de ocupare)” și că Beijingul „se mișcă repede, invocând argumente istorice”.

Luna trecută, Filipine a suspendat aplicarea unei decizii anterioare de a abroga un acord de apărare care permite prezența prin rotație a militarilor americani.

Înalți oficiali americani au arătat cu claritate că schimbarea politică este motivată de îngrijorarea privind pretențiile maritime ale Chinei din ultima perioadă.

Statele din regiune par încurajate de faptul că America pare dispusă să-și flexeze mușchii în regiune, pentru a opri tendințele expansioniste ale Chinei.

Pentagonul a criticat ultimele exerciții militare ale Chinei, pe care le-a văzut ca pe un răspuns la propriile sale manevre, calificându-le drept „contraproductive față de eforturile de a dezamorsa tensiunile și a menține stabilitatea”.

Comandamentul celei de-A Șaptea Flote americane a arătat explicit că exercițiul său militar are ca scop păstrarea Mării Chinei de Sud ca o regiune cu ape și spațiu aerian libere.

„Astfel de acțiuni (precum manevrele americane) sprijină angajamentele durabile ale Statelor Unite de a apăra dreptul tuturor țărilor de a zbura, naviga și opera peste tot acolo unde dreptul internațional le permite.”

Pe de altă parte, contra-amiralul George Wikoff, comandantul grupului aeronaval 5, a arătat că manevrele au ca scop întărirea alianței cu țările din regiune:

„Operațiunile cu două portavioane demonstrează angajamentul nostru față de aliații regionali, capacitatea noastră de a masa rapid forță de luptă în zona India-Pacific și voința noastră de a-i înfrunta pe toți cei care sfidează normele internaționale ce susțin stabilitatea regională.”

Mai devreme, anul acesta, Statele Unite au fost nevoite să suspende temporar desfășurarea militară în zonă, din cauza semnalării unor cazuri de COVID-19 la bordul portavionului său USS Theodore Roosevelt.