Cine plătește prețul iubirii? Divorțul în România, între cod civil și cod moral

Părinți divorțați. Sursa foto: Freepik

România are una dintre cele mai ridicate rate ale divorțului din Europa de Est. Dincolo de articolele din Codul Civil, destrămarea unei familii aduce costuri emoționale, economice și sociale.

România, între iubire și statistici

Divorțul a devenit o realitate tot mai frecventă în România. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în 2024, peste 28.000 de cupluri au divorțat, în creștere cu aproape 10% față de anul anterior.

Media duratei unei căsnicii înainte de divorț a fost de 11 ani, iar cel mai frecvent motiv invocat a fost „neînțelegerile grave între soți”.

În marile orașe, rata divorțurilor este semnificativ mai mare decât în mediul rural. Bucureștiul, Clujul și Constanța conduc topul separărilor, potrivit datelor Eurostat, cu peste 2,5 divorțuri la mia de locuitori, o cifră comparabilă cu media Uniunii Europene.

Prof. dr. Mihaela Minulescu, psiholog clinician și profesor la Universitatea din București, susține că asistăm la o transformare a mentalităților. Căsnicia nu mai e văzută ca o obligație socială, ci ca o alegere personală. Iar atunci când alegerea nu mai funcționează, se încheie.

Codul civil, între lege și viață reală

Conform Codului Civil, desfacerea căsătoriei poate avea loc prin acordul soților, la notar sau la ofițerul stării civile, ori prin hotărârea instanței, în cazul în care există dispute legate de bunuri, copii sau culpă.

În 2024, peste 62% dintre divorțuri s-au pronunțat pe cale administrativă, fără proces, potrivit Ministerului Justiției.

„Legea română a simplificat procedura, dar divorțul rămâne un act profund personal. Chiar dacă nu implică o sală de judecată, are consecințe juridice și emoționale majore”, spune avocatul Andreea Dobre, specializată în dreptul familiei.

Pentru familiile cu copii minori, instanța decide în continuare custodia, programul de vizită și pensia alimentară. În 8 din 10 cazuri, potrivit statisticilor oficiale, custodia comună este soluția preferată de judecători.

Motivele invocate: între bani, trădare și oboseală

Psihologii și sociologii identifică mai multe cauze dominante pentru destrămarea căsniciilor din România. Problemele financiare, infidelitatea și presiunea cotidiană rămân în topul motivelor.Însă în ultimii ani, o nouă forță a intrat în joc: rețelele sociale.

Psihoterapeutul Andrei Ion, membru al Colegiului Psihologilor din România, a explicat că rețelele online oferă iluzia conexiunii și a libertății, dar în același timp expun viața personală. Multe cupluri se destramă pentru că un partener descoperă ceva pe telefonul celuilalt, nu pentru că acel ceva ar fi fost grav în sine, ci pentru că a fost trăit în spațiul public.

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în 2023 arăta că aproape 30% dintre români consideră că „Facebook și WhatsApp” au contribuit la destrămarea relațiilor din jurul lor.

Divorțul ca fenomen social

Sociologii atrag atenția că divorțul nu este doar o chestiune privată, ci și una economică și demografică.

România are una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din Uniunea Europeană – 9,1 născuți la mia de locuitori, potrivit Eurostat. În același timp, numărul familiilor monoparentale crește constant.

Conf. dr. Ioana Tănăsescu, sociolog la Universitatea Babeș-Bolyai, a susținut că fiecare divorț are efecte în lanț: de la copiii care cresc doar cu un părinte până la costurile pe care statul le suportă indirect prin alocații, locuințe sociale sau concedii parentale.

La nivel european, România se află pe locul 14 în privința numărului de divorțuri raportat la populație, însă ritmul de creștere din ultimii 5 ani este printre cele mai rapide din regiune.

Impactul emoțional și reînvățarea singurătății

Dincolo de cifre, divorțul rămâne o experiență de ruptură profundă. Studiile arată că poate fi comparabil, din punct de vedere psihologic, cu pierderea unei persoane dragi.

Psihologii atrag atenția că, de multe ori, trauma despărțirii este agravată de presiunea socială și de lipsa sprijinului emoțional.

„Când un bărbat sau o femeie divorțează, pierd nu doar partenerul, ci și o parte din identitatea lor socială. Reînvățarea vieții de unul singur este dificilă într-o cultură care glorifică ideea de cuplu”, spune psihoterapeutul Mihaela Dumitrescu, specializată în consiliere de familie.

În mediul rural, stigmatul divorțului este încă puternic. Mulți români continuă să vadă despărțirea ca pe un eșec moral, nu ca pe o alegere de viață. În schimb, în marile orașe, divorțul devine o formă de recalibrare personală, mai ales pentru femeile care aleg independența economică.