Șomaj. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul șomerilor din România a ajuns la 512.100 de persoane în luna aprilie 2026, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția indică o presiune continuă pe piața muncii, în special în anumite categorii de vârstă și regiuni ale țării.
Rata șomajului în rândul tinerilor a crescut la 28,8%
Rata șomajului a fost, în formă ajustată sezonier, de 6,3% în aprilie 2026, în scădere cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu luna martie 2026. Datele arată o ușoară ameliorare lunară, însă nivelul general rămâne ridicat în raport cu perioada anterioară.
Diferențele pe sexe indică o ușoară discrepanță. Rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6,3%, cu 0,1 puncte procentuale peste cea înregistrată la bărbați, unde nivelul a fost de 6,2%. Această diferență se menține relativ stabilă față de lunile precedente.
Un segment puternic afectat rămâne cel al tinerilor. În perioada ianuarie–martie 2026, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a ajuns la 28,8%, nivel considerat ridicat în raport cu media generală. INS atrage atenția asupra acestei categorii, care continuă să înregistreze dificultăți de integrare pe piața muncii.
Rata șomajului. Sursa foto: INS.
Șomajul în rândul populației adulte și structura generală
Pentru persoanele adulte cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,9% în aprilie 2026. În interiorul acestui segment, valorile au fost de 4,8% în rândul bărbaților și de 5,0% în rândul femeilor, indicând un nivel mai redus comparativ cu media generală.
Datele INS arată că persoanele din această categorie de vârstă reprezintă aproximativ 73,3% din totalul șomerilor înregistrați în aprilie 2026. Structura evidențiază ponderea ridicată a populației adulte în ansamblul șomajului național, în pofida ratei mai scăzute față de tineri.
Evoluția șomajului nu este uniformă la nivel național, existând diferențe între regiuni și tipuri de comunități. În anumite zone, presiunea pe piața muncii este mai accentuată, în timp ce în altele indicatorii rămân relativ stabili.
Numărul șomerilor. Sursa foto: INS.
Măsuri pentru ocuparea forței de muncă
Autoritățile discută în continuare măsuri destinate sprijinirii ocupării forței de muncă, cu accent pe programe dedicate tinerilor, formare profesională și facilități pentru angajatori. Aceste intervenții vizează reducerea dezechilibrelor de pe piața muncii și creșterea gradului de ocupare.
Specialiștii estimează că efectele acestor măsuri ar putea apărea pe termen mediu și lung, în funcție de ritmul de implementare și de adaptarea la cerințele economiei. În prezent, indicatorii INS reflectă o piață a muncii aflată într-o fază de ajustare, cu variații între segmentele de populație și între regiuni.
De asemenea, economiștii arată că presiunea de pe piața muncii este rezultatul mai multor factori combinați, între care se numără încetinirea creșterii economice în anumite sectoare, automatizarea tot mai prezentă a proceselor de lucru și necorelarea dintre sistemul educațional și cerințele angajatorilor. În același timp, unele industrii se confruntă în continuare cu lipsa forței de muncă specializate, aspect care accentuează dezechilibrele structurale existente.
Recomandările noastre
