Judecătoarea Viorica Costiniu e azi una dintre figurile controversate ale justiţiei, imagine pe care şi-a construit-o în ultimii zece ani atât prin poziţiile publice pe care le-a adoptat din postura de lider al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), cât şi prin unele decizii pe care le-a pronunţat în sala de judecată.

După anul 2000, când a fost desemnată preşedinte al AMR, Viorica Costiniu a intrat în atenţia publică prin criticile la adresa politicii duse de Rodica Stănoiu, ministrul justiţiei în guvernarea Năstase. În acea perioadă, Costiniu acuza lipsa de independenţă a puterii judecătoreşti şi era văzută drept un magistrat cu vederi reformiste.

De altfel, sub conducerea ei, AMR s-a implicat în conceperea celor trei legi prin care influenţa executivului asupra justiţiei a fost mult limitată.

După 2004, Viorica Costiniu a adoptat o poziţie mult mai conservatoare faţă de noile reforme iniţiate de ministrul Monica Macovei, mai ales faţă de cele care vizau reducerea corupţiei din sistemul judiciar, considerându-le inoportune.

Aproape nelipsită de la şedinţele CSM, Costiniu a avut mai multe confruntări verbale cu preşedintele Traian Băsescu.

Imaginea sa a încasat însă o lovitură grea în momentul în care soţul ei, judecător la Curtea Supremă, a fost arestat pentru fapte de corupţie alături de senatorul PSD Cătălin Voicu.

Iar în ultimii ani, presa a comentat negativ mai multe decizii ale judecătoarei Costiniu, printre care eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu sau refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu, anchetat de DNA.

Ca preşedinte onorific al AMR, ea le-a luat apărarea magistraţilor care l-au pus în libertate pe Serghei Gorbunov, autorul unui dublu asasinat la Braşov.

În fine, DNA a reclamat-o pe Viorica Costiniu la CSM pentru "rea-voinţă", întrucât a insistat şase luni să primească dosarul "Poşta", înainte ca ancheta să fie finalizată, sub pretextul că trebuie să soluţioneze plângerea făcută de unul dintre învinuiţi împotriva urmăririi penale, deşi, potrivit unei decizii de îndrumare a instanţei supreme, o astfel de plângere trebuie respinsă ca inadmisibilă.

DOSAR

Şpaga de la Albiţa, neclară în ochii judecătoarei

Bancnotele nu se disting în imaginile DNA, motivează Viorica Costiniu decizia de eliberare a unor poliţişti

Mrea majoritate a imaginilor sunt fără chipul lucrătorului de poliţie, care nu poate fi identificat", "bancnotele nu se pot distinge", "nu se poate stabili titlul cu care s-au dat" sau "menţiunile din procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire nu se coroborează în totdeauna cu celelalte probatorii". Acestea sunt doar câteva dintre motivele enumerate de judecătoarea Viorica Costiniu în documentul prin care îşi argumentează decizia ca opt dintre poliţiştii de frontieră de la Vama Albiţa, puşi sub acuzare de anchetatorii anticorupţie pentru luare de mită şi contrabandă cu ţigări, să fie cercetaţi în libertate.

Printre "norocoşii" care s-au ales doar cu interdicţia de a părăsi ţara timp de 30 de zile se numără şi comisarul Daniel Corban, şeful punctului de trecere a frontierei.

"Pericolul social este mult mai redus"

În legătură cu cele trei "acte materiale" reţinute în cazul acestuia de procurori, magistratul a apreciat că probele pe care se bazează DNA sunt insuficiente.

"Cele trei acte materiale au în vedere primirea unor posibile bancnote de la subordononaţi, punerea unor hârtii în buzunare şi în portofel, fără a se putea stabili titlul cu care s-au dat, persoanele respective şi alte împrejurări relevante", notează magistratul.

Prin urmare, judecătoarea concluzionează că "pericolul concret pentru ordinea publică (reprezentat de cei opt - n.r.) este mult mai redus, asigurarea normalei desfăşurări a procesului şi protejarea valorilor sociale putând fi realizate şi prin luarea unor măsuri preventive mai puţin severe". URMĂRI. Doar 32 dintre cei 53 de poliţişti „săltaţi” de anchetatori de la Albiţa au ajuns în arest FOTO: LIBERTATEA