Evenimentul istoric
Cine a fost Ștefan Zeletin, sociologul român care a văzut burghezia ca pe o forță a progresului
sursa: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ștefan Zeletin s-a născut la 19 iunie 1882, la Burdusaci, Bacău. Numele la naștere a fost Ștefan Motăș. Era grec după mamă, Catinca Chiriac fiind fiica lui Ștefanachi Chiriac, subprefect la ocolul Zeletin. Moșia lor era la Motoseni, la 6 km de Burdusaci.
Ștefan Zeletin, o teză doctorală de excepție
Ștefan Zeletin (Motăș) a studiat la Bârlad și la Universitatea Friedrich-Alexander de Erlangen din Nürnberg. În 1912, a devenit Doctor în filosofie obținîdn calificativul „Magna cum laude”la susținerea tezei de doctorat: „Persönlicher Idealismus gegen absoluten Idealismus in der englischen Philosophie der Gegenwart” („Idealismul personal versus Idealismul absolut în Filosofia engleză contemporană”) la Universitatea din Erlangen (Germania, 1912). A profesat la apogeul carierei la Universitatea din Iași. Și-a luat numele Zeletin de la ocolul unde a fost subprefect bunicul său.
Cariera lui Ștefan Zeletin
Ștefan Zeletin și-a satisfăcut stagiul militar în perioada 1908-1909. Și-a început cariera la Iași. A devenit secretar și bibliotecar al Seminarului Pedagogic Universitar din Iași, în perioada 1906-1919. A devenit profesor de limba germană, suplinitor, la Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu” din Bârlad de la 1 sept. 1909. A fost profesor titular de limba germană la Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu” din Bârlad de la1 febr. 1910, a revenit pentru perioada 1912-1920. A fost militar pe frontul Primului Război Mondial în 1916-1917.
A devenit apoi profesor de limba germană la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti în perioada 1920-1927.
A urmat revenirea în Moldova, Ștefan Zeletin devenind profesor universitar la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, Catedra de Introducere în filosofie şi istoria filosofiei vechi şi medievale din 1927până la moartea sa prematură în anul 1934.
Lucrarea fundamentală, apărută în 1925
În lucrarea sa „Burghezia română: originea și rolul ei istoric”, publicată în 1925, Ștefan Zeletin afirmă:
„Dacă cetitorul ar încerca să tragă o încheiere practică din cercetările de faţă, socotim că aceasta nu ar putea fi decât următoarea: îndrumarea spiritului român, în toate formele sale de activitate, de la vechea sa atitudine leneşă, negativă, la o atitudine de muncă pozitivă: de la criticism la creaţie.”
Burghezia era definită de Ștefan Zeletin drept „clasa socială care se ocupă cu valori de schimb, adică cu mărfuri” (...) Burghezia e ca o plantă, a cărei rădăcini pornesc din relaţiile de schimb, şi a cărei ramuri se răsfiră într-o atmosferă socială liberă”.
Adversarul socialismului
Ștefan Zeletin era din punct de vedere al concepției filosofice și sociologice un determinist. Ștefan Zeletin nu a împărtășit punctele de vedere ale generației sale de sociologi care supralicitau rolul satului românesc drept catalizator al spiritului economic național. Era așadar, opus lui Virgil Madgearu, dar nu era nici un antisemit de talia lui Mihail Manoilescu, acesta visând la „românizarea” elitelor intelectualității și economiei românești.
Ștefan Zeletin era un adversar a tot ce însemna idee socialistă. El a susținut că burghezia să se ridice prin deposedarea de bunuri a țărănimii, cumva cum se întâmplase în Anglia în perioada revoluției burgheze cu acele „îngrădiri” necesare exitenței fermelor de oi. Așa au apărtu micii „squirres” acei mici burghezi funciari și industriali locali, mai prejos decât lorzii, conții, baronii, dar mai presus decât producătorii.
Ștefan Zeletin a părăsit această lume în data de 20 iulie 1934, la București.
Recomandările noastre
