Chișinăul și relațiile complicate cu forțele de dreapta din România: reconciliere, boicot sau „conflict politic”

Chișinăul și relațiile complicate cu forțele de dreapta din România: reconciliere, boicot sau „conflict politic”. Instrumentalizarea politicii românești de către administrația de la Washington sporește, dar și artificial, valoarea forțelor de extremă dreapta de la București.

Chișinăul și alegerile din România

Criticile repetate la adresa anulării alegerilor prezidențiale din România de către exponenții politici ai SUA reprezintă sprijin politic pentru mișcarea transnațională a „suveraniştilor”, la care se alătură şi extrema dreaptă română.

Astfel, cu ajutorul echipei lui Donald Trump, potențialul candidat la președinție, Călin Georgescu, dar și principalele forțe politice de dreapta care îl susțin – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Oamenilor Tineri (POT) – plănuiesc să răstoarne pozițiile înrădăcinate ale partidelor convenționale pro-UE.

Georgescu mizează pe alegătorii AUR și POT, care la alegerile legislative din 2024 au numărat peste 2 milioane de voturi, AUR fiind al doilea cel mai votat partid.

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 aprilie 2026. Michael Wittmann

O posibilă consolidare a forțelor de dreapta românești, pe axa Călin Georgescu-George Simion/AUR, din cauza victimizării internaționalizate prin discursul american, poate genera incomidități pentru actuala elită conducătoare de la Chișinău.

Având în vedere că Republica Moldova depinde de România, în prezent chiar mai mult decât de Rusia, atitudinea autorităților moldovenești este să devină cât mai pragmatică pentru a evita eventuale viitoare ciocniri cu avalanșa suveranistă de la București.

Chișinăul și dependențele sale față de România: cele înțelese și cele în curs de dezvoltare – ignorate

Din punct de vedere economic, aproximativ 25% din exporturile moldovenești către piața europeană sunt vândute în România. În domeniul energetic, conducta Iași-Ungheni-Chișinău constituie o rută alternativă prin care partea moldovenească achiziționează gaze naturale din Europa, inclusiv România.

În plus, în timpul crizei energetice de la începutul anului 2025, energia electrică românească a înlocuit energia electrică achiziționată anterior din regiunea transnistreană, depășind 50% din totalul energiei electrice utilizate de celălalt mal al Prutului. România a oferit, de asemenea, motorină sub formă de ajutor umanitar pentru fermierii moldoveni, care se confruntă cu problema datoriilor bancare și efectele secetei din 2022.

Punctul de plecare în schimbarea comportamentului Chișinăului față de AUR și liderul său George Simion va fi impus de rezultatul alegerilor prezidențiale din luna mai. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Maia Sandu au nevoie de București, indiferent cine guvernează acolo.

Dacă AUR și POT îl ajută pe Călinescu să obțină o victorie, iar Washingtonul îi acordă „protecție geopolitică”, atunci Chișinăul va avea dificultăți să ignore noile coordonate politice de la București.

George Simion, interzis în Republica Moldova

Interdicția de intrare pe teritoriul Republicii Moldova aplicată împotriva lui George Simion (începând cu anul 2018), care este în prezent principala forță de opoziție în parlamentul României, va deveni un obstacol în dialogul politic dintre capitale. Simion interacționează deja cu procesele politice de la Chișinău.

Apropierea dintre AUR și Partidul „Democrația Acasă”, aflat sub presiune constantă din partea Guvernului Republicii Moldova, denotă o primă încercare postelectorală a AUR de a participa „la distanță” la politica moldovenească. Acest semnal poate crește în așteptarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Chișinăul și dreapta din România

O victorie a forțelor de dreapta la alegerile prezidențiale din România va avea ecou și pe teritoriul Republicii Moldova. Populiștii unioniști moldoveni vor fi motivați de validarea electorală a sprijinului public pentru AUR și alte elemente de extremă dreaptă, care se simt reprezentate de figura lui Călin Georgescu.

Totodată, ascensiunea AUR în România va maximiza discursul sceptic față de România, care este deja în desfășurare în contextul numirilor în funcții cheie din sectorul bancar și judiciar ale cetățenilor români, prin recurgerea la aparente abateri de la regulă de către guvernul PAS-Sandu.

Principalul beneficiar al victoriilor politice ale forțelor de dreapta române ar putea deveni Socialiștii lui Igor Dodon și alți exponenți politici, care jonglează cu retorica „suveranistă”, inspirată de propaganda eurosceptică rusă.

Scenariul 1. Reconcilierea necesară pentru propria supraviețuire politică.

Dacă Georgescu și AUR își întăresc capitalul politic în urma unei victorii la alegerile prezidențiale, Chișinăul va fi obligat să coopereze cu noua putere de la București.

Chiar dacă punctele de tangență ideologică vor rămâne limitate, realpolitik-ul regional vor dicta o abordare pragmatică pe partea moldovenească.

Schimbarea parametrilor în relațiile interpartinic dintre Chișinău și București va fi influențată de teama de a nu reveni la dependențe de Rusia (comerț, energie etc.), care sunt absorbite în prezent de accesul la piața de desfacere și resursele energetice din România.

Scenariul 2. Boicot temporar, urmat de relații moderate.

Dacă tensiunile cu Bucureștiul cresc ca urmare a ascensiunii forțelor de dreapta, atunci actualul guvern, PAS-Sandu, ar putea fi pus în situația de a modera dialogul dintre capitale.

Până la realizarea unei relații moderate și constructive, fără nicio apropiere strategică, Chișinăul ar putea decide să boicoteze noile schimbări politice de la București până la alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Ignorarea temporară a realității politice românești poate implica costuri de imagine pentru Maia Sandu, care s-ar putea confrunta cu o situație ostilă simultan în țară și în raport cu Bucureștiul.

Scenariul 3. „Conflict politic” pe criterii geopolitice.

Victoria electorală a „suveraniştilor” din România ar putea genera iritare geopolitică în relaţiile cu Chişinăul, dacă PAS-ul rămas la putere se aliniază, într-o manieră cuprinzătoare, cu Bruxelles-ul.

O situație conflictuală cu actori politici pro-Trump la București din motive ideologice este contraindicată pentru Republica Moldova, care poate fi nevoită să comunice cu UE, direct sau prin Kiev. Într-un asemenea scenariu, drumul Chișinăului spre integrarea europeană nu va putea include și Bucureștiul, care ar putea deveni “o altă Ungarie” ostilă față de Bruxelles.