Cel mai mare parc al Capitalei va purta numele Regelui Mihai I. Şi o parte din Bulevardul Kiseleff îşi schimbă denumirea

Parcul Herăstrău va fi redenumit, urmând să poarte numele Regelui Mihai I. Propunerea Gabrielei Firea a fost adoptată în ședința de astăzi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. De asemenea, Consiliul General a votat denumirea segmentului din Șoseaua Kiseleff dintre Piața Presei Libere și Arcul de Triumf în Bulevardul Regele Mihai I al României.

“Suntem datori să cinstim memoria unui Rege tânăr care a asigurat acel suflu ”altfel” într-o lume decimată de război şi ulterior într-o lume cenuşie, dominată de ură, de teamă, de fals. Lumea de atunci, lumea anilor celui de-al II-lea război mondial, îi este îndatorată pentru că prin acţiunile sale, a contribuit la sfârşitul războiului. Lumea îi este îndatorată nu pentru timpul scurtat ci pentru vieţile salvate”, au susținut consilierii PNL.

Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăştinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus şi problema amenajării întregii suprafeţe rămase liberă, ţinând cont şi de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf. Au fost expropriate câteva zeci de locuinţe sărace şi o întreprindere industrială, s-au trasat alei pentru a face loc în mai 1939 celui mai întins spaţiu verde la acea vreme din Bucureşti.  Proiectele pentru acest parc au fost realizate de arhitecţii Ernest Pinard şi Franck Rebhun.  Cel din urmă a fost un talentat şi prolific arhitect peisagist austriac care a contribuit la crearea compoziţiei vegetale (arbori, arbuşti, flori), iar arhitectul român Octav Doicescu a proiectat aleile.

La intrarea în Muzeul Satului din Bucureşti, o placă memorială aminteşte de marile lucrări hidrotehnice care s-au făcut, sub domnia Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea al României, pentru crearea Parcului Herăstrău şi a întregii zone verzi din nordul Capitalei, între anii 1932-1937, sub conducerea inginerului Nicolae Caranfil. Textul spune: „Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Alexandru Donescu, în anii 1932-1937 s’a făcut asanarea mlaştinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum şi derivarea de ape din răul Ialomiţa la Bilciureşti, ca să însănătoşească Capitala Ţării şi să o înfrumoseţeze. Această lucrare a fost făcută deUzinele Comunale Bucureşti, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil.”

Călin Georgescu, culisele victoriei. Grupul de interese care l-ar fi susținut, împotriva voinței românilor

Pericolul din vacanța la cabană. Mulți turiști își riscă sănătatea și chiar viața

În 1951, parcul a fost extins, transformat şi reinaugurat în forma sa actuală.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Naţional, Parcul Carol al II-lea şi Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, , ridicată în 1951 şi demolată în 1962. În prezent, pe aproximativ acelaşi loc, se află statuia lui Charles de Gaulle.

În 1936, din iniţiativa profesorului Dimitrei Gusti, s-a înfiinţat Muzeul Satului pe malul lacului