Cea mai puternică furtună solară din ultimii 35 de ani. Explicația cercetătorilor

Cea mai puternică furtună solară din ultimii 35 de ani. Explicația cercetătorilorFurtună solară. Sursa Foto: Dreamstime

Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai puternică din ultimii 35 de ani, potrivit cercetărilor conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi, de la Centrul de Geoştiinţe din Barcelona al Consiliului Naţional de Cercetare din Spania (CSIC).

Cea mai puternică furtună solară din ultimii 35 de ani

Între 10 şi 13 mai anul trecut, undele solare au ajuns pe Pământ şi au declanşat o furtună geomagnetică de intensitate G5, cel mai înalt nivel. Aceste fenomene provoacă apariţia aurorelor boreale și pot perturba reţelele electrice, sateliţii, sistemele de navigaţie. În 2024, multe animale au fost afectate.

Furtună solară

Furtună solară. Sursa Foto: Twitter/ X

Studiul a arătat că în timpul acelui episod semnalele magnetice au fost „înregistrate clar într-un interval de peste 55 de ore”, a anunţat joi CSIC. Cercetarea, publicată în jurnalul Scientific Reports, arată că furtuna din luna mai a fost una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice înregistrate vreodată de seismometre.

Măsurătorile au fost afectate

„Măsurătorile multora dintre seismometrele de bandă largă distribuite în întreaga lume au fost afectate de interferenţa cauzată de această mare furtună solară”, a spus Diaz.

Studiul analizează modul în care curenţii electrici generaţi de modificările câmpului magnetic influenţează senzorii seismici.Deşi magnetometrele sunt instrumentele tradiţionale pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, lucrările lui Diaz pun în evidență potenţialul seismometrelor în bandă largă de a le completa rezultatele.

furtuna solara

sursă: arhivă EVZ

Datorită distribuţiei lor globale, aceste dispozitive oferă o acoperire mult mai extinsă, oferind urme detaliate care ajută la o mai bună înţelegere anumitor fenomene. În timpul furtunii din luna mai anul trecut, peste 300 de urme seismice au fost identificate în Europa, comparativ cu 30 de magnetograme.

Au făcut o analiză amănunțită

Pentru această analiză, echipa lui Diaz a folosit date seismice obţinute prin platformele EIDA-EPOS (Infrastructura Europeană Integrată de Date - Sistemul European de Observare a Plăcilor Tectonice) şi FDSN (Federaţia Internaţională a Reţelelor Seismografelor Digitale), ceea ce le-a permis să identifice tipare în semnalele magnetice detectate de seismometrele europene şi de principalele reţele seismice din lume.

„Deşi nu înlocuiesc complet înregistrările obţinute de magnetometre, semnalele seismice pot ajuta la o mai bună înţelegere a evoluţiei temporale a furtunilor solare”, având în vedere că numărul seismometrelor aflate în funcţiune la nivel mondial este semnificativ mai mare comparativ cu cel al magnetometrelor, a subliniat cercetătorul.