Tezaurul dacic. Sursa foto: mnir.ro
Din cuprinsul articolului
România va primi 5,7 milioane de euro despăgubire în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), într-un răspuns oficial transmis postului Antena 3 CNN.
Cele patru obiecte de patrimoniu cultural național – printre care se numără Coiful de la Coțofenești și trei brățări din aur – erau asigurate printr-o poliță internațională de valoare mare. Acestea au fost sustrase în luna ianuarie 2025, în urma unui jaf spectaculos comis cu explozivi.
Muzeul Național de Istorie a inițiat toate procedurile pentru despăgubire
Potrivit MNIR, procedura de compensare financiară se desfășoară conform prevederilor standard aplicabile în astfel de situații. Aceasta se bazează pe clauzele incluse în polița de asigurare încheiată pentru obiectele culturale expuse în cadrul expoziției din Olanda.
„Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții”, a transmis MNIR.
Conform comunicatului, responsabilitatea pentru acordarea despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița. Muzeul afirmă că se află în contact permanent cu asiguratorul, iar toate etapele legale și contractuale sunt respectate.
Suma va ajunge la Ministerul Finanțelor, printr-un cont special
Valoarea totală a despăgubirii se ridică la 5.700.000 de euro, sumă care urmează să fie virată într-un cont al MNIR, în calitate de asigurat. Ulterior, aceasta va fi transferată într-un cont special gestionat de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Totuși, muzeul avertizează că nu poate oferi o estimare exactă privind momentul finalizării procedurii. „În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, se precizează în răspunsul oficial.
Coiful de aur de la Coţofeneşti. Sursa foto: Muzeul Drents
Dacă bunurile sunt recuperate, banii se întorc la asigurator
În cazul în care obiectele furate vor fi recuperate, România va fi obligată să restituie companiei de asigurări suma primită. Există însă o excepție legată de costurile implicate în conservarea, restaurarea și expertizarea obiectelor recuperate. Aceste cheltuieli vor fi deduse din valoarea totală ce trebuie returnată.
„Menționăm că, în momentul recuperării bunurilor culturale sustrase, statul român are obligația legală de a restitui companiei de asigurări despăgubirea încasată. Totodată, în procesul de recuperare a obiectelor, se vor lua în considerare eventualele costuri legate de conservare, restaurare sau expertizare, care vor fi justificate și deduse din suma totală ce urmează a fi returnată”, au mai transmis reprezentanții muzeului.
Furtul spectaculos comis cu explozivi în ianuarie
Jaful a avut loc în luna ianuarie 2025, atunci când mai mulți hoți înarmați cu explozivi au pătruns în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage patru piese de o valoare inestimabilă. Este vorba despre Coiful de la Coțofenești, o piesă emblematică din aur, și trei brățări dacice, toate parte a patrimoniului cultural național al României.
Aceste artefacte fuseseră împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României către instituția olandeză pentru o expoziție temporară. După comiterea furtului, directorul MNIR a fost demis, ca urmare a deciziei de a împrumuta obiectele.
Ipoteza privind mafia românească nu se mai regăsește în anchetă
În primele faze ale anchetei, presa olandeză a vehiculat ideea că jaful ar fi fost orchestrat de un grup interlop român. Potrivit RTL Nieuws, scopul furtului ar fi fost utilizarea coifului ca monedă de schimb pentru obținerea eliberării unui criminal.
Această ipoteză nu mai apare însă în rechizitoriul oficial întocmit de autoritățile judiciare olandeze. Procurorii au eliminat varianta unei comenzi directe din partea lumii interlope românești.
Anchetă sub acoperire și tentative de răscumpărare
Pentru a obține informații relevante despre tezaurul furat, anchetatorii olandezi au recurs la metode speciale. Au fost implicați investigatori sub acoperire, care s-au prezentat ca fiind colecționari de artă.
Aceștia au intrat în contact cu fratele unuia dintre suspecți, identificat anterior cu ajutorul camerelor de supraveghere din muzeu. Acestuia i s-au oferit inițial 500.000 de euro și un telefon pentru a păstra legătura. Ulterior, i-au fost dați încă 5.000 de euro pentru a furniza mai multe informații.
Bărbatul ar fi susținut că obiectele nu au fost topite și că există în continuare, dar că nu cunoaște locația exactă. La un moment dat, anchetatorii au oferit 400.000 de euro în încercarea de a recupera tezaurul, dar suspectul ar fi refuzat, considerând suma prea mică.
