Grecia se afundă în austeritate. Principalii finanțatori ai elenilor, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Centrală Europeană, cer guvernului condus de Lucas Papademos noi tăieri de cheltuieli, printre care și reducerea salariului minim din sectorul privat de la 750 de euro la 550 de euro pe lună, informează Wall Street Journal (WSJ).
Discuțiile purtate la Atena cu privire la noul acord de finanţare externă, la reformele fiscale şi structurale necesare şi la restructurarea datoriei de stat sunt tot mai încordate. Ministrul elen al Finanţelor, Evangelos Venizelos, a declarat că discuțiile sunt "pe muchie de cuţit". ”Troika” vrea noi reduceri de cheltuieli în valoare de circa 2 miliarde de euro, însă clasa politică din Grecia pare tot mai puțin dispusă să le facă pe plac. Oficialii din guvernul elen au declarat că reducerea salariului minim din sectorul privat cu 200 de euro va produce o gaură de circa 3,5 miliarde de euro în bugetul țării, deoarece se vor strânge mai puțini bani din impozite.
Instituțiile finanțatoare cer, de asemenea, o reducere a cheltuielilor din sănătate cu circa 650 milioane de euro și a celor militare cu circa 400 de milioane de euro. Al doilea pachet financiar acordat Greciei va ajunge la 145 de miliarde de euro
Adoptarea de noi reforme este cerută de instituțiile internaționale în schimbul aprobării celui de-al doilea plan de salvare al Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro. De fapt, potrivit unor surse citate de presa internațională, ”troika” ar fi nevoită să crească nivelul acestui ajutor financiar până la 145 de miliarde de euro.
Ne puteți urmări și pe Google News
Clasa politică elenă pare să se fi săturat de măsurile de austeritate cerute de FMI, UE și BCE. Cabinetul elen a avertizat liderii principalelor partide politice că guvernele din zona euro şi FMI "îşi pierd răbdarea".
Miniștrii din zona euro au avertizat Atena că nu vor vor aviza acordul de preschimbare a obligaţiunilor greceşti fără ca Atena să garanteze implementarea reformelor promise. Atena vrea participarea creditorilor din sectorul public la programul de preschimbare de obligaţiuni alături de băncile private.
Prin preschimbarea obligațiunilor datoria de stat a Greciei ar urma să se reducă la 120% din PIB până în 2020, cu restructurarea unor datorii de 200 miliarde euro către investitorii privaţi. Procedurea presupune pierderi de 70% din valoarea obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi. Până acum, în urma negocierilor dintre Executivul condus de Lucas Papademos și miniștrii de finanțe din zona euro s-a ajus la un acord privind recapitalizarea băncilor şi vânzarea activelor statului. Privind recapitalizarea băncilor, surse apropiate discuţiilor au declarat pentru Reuters că va fi realizată prin emisiunea de acţiuni comune cu restricţionarea drepturilor de vot.
Recomandările noastre
