Spital. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Reorganizarea sistemului sanitar din România reprezintă una dintre măsurile majore cuprinse în programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan.
Potrivit documentului oficial, reforma prevede reducerea cu 20% a numărului de paturi din spitale, respectiv eliminarea a aproximativ 28.000 de locuri de cazare medicală din totalul actual de aproape 140.000 de paturi existente în spitalele publice și private din țară.
Autoritățile susțin că decizia are la bază analiza gradului real de ocupare a paturilor și necesitatea creșterii eficienței sistemului.
Astfel, acolo unde paturile sunt în mod constant libere, acestea vor fi eliminate sau transformate în ambulatorii, secții de recuperare sau centre de paleație, pentru a răspunde mai bine nevoilor pacienților.
Ministrul Rogobete: Nu închidem spitale, ci transformăm secțiile nefolosite
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că reforma nu vizează închiderea spitalelor, ci eficientizarea utilizării resurselor deja existente.
Oficialul a explicat că paturile care rămân neocupate pe termen lung vor fi redistribuite către specialități medicale deficitare sau vor fi transformate în alte servicii, cum ar fi unități de recuperare, pentru a asigura pacienților acces mai bun la tratamente adaptate nevoilor lor.
„Această măsură nu înseamnă sub nicio formă închiderea de spitale. Vorbim aici de secţiile unde paturile stau goale să fie transformate către alte specialităţi sau către alte domenii pentru a creşte accesul oamenilor la sănătate”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete pentru Observator.
Una dintre măsurile luate în Sănătate. Sistem de plată al medicilor pe baza indicatorilor de performanță
O altă componentă importantă a reformei prevede schimbarea modului în care sunt remunerați medicii și personalul medical din spitalele publice.
Conform programului de guvernare, plata salariilor se va realiza în funcție de indicatori clari de performanță, care vor evalua activitatea medicilor pe baza numărului de pacienți tratați, complexității cazurilor și calității actului medical.
Autoritățile spun că acest sistem are rolul de a motiva cadrele medicale să ofere îngrijiri mai eficiente și mai rapide, crescând astfel nivelul de satisfacție al pacienților. Totodată, introducerea indicatorilor de performanță ar putea reduce fenomenul supraîncărcării secțiilor cu cazuri minore, pentru care pacienții ar putea fi tratați mai eficient în ambulatorii.
Experții din Sănătate arată și partea neagativă: Spitalele mici, cele mai expuse riscurilor
Specialiștii în sănătate publică atrag atenția că măsura de reducere a paturilor ar putea avea consecințe negative asupra spitalelor mici, aflate în zone rurale sau izolate, unde infrastructura medicală este deja deficitară. Aceștia se tem că, în lipsa unor soluții alternative, populația din comunitățile mici ar putea rămâne fără acces la servicii medicale de bază.
"Nu văd de ce ar trebui să reducă numărul de paturi pentru internările continue, pentru că asta e în programul de guvernare, când ar putea să dea drumul la posturi şi să ocupe paturile existente şi să le folosească la maxim", a transmis şi Ciprian Ivanovici, manager interimar Spitalul orăşenesc Gura Humorului, pentru Observator.
Aproape 140.000 de paturi în spitale. Reforma vizează 28.000 dintre ele
Datele Ministerului Sănătății arată că în România funcționează aproximativ 140.000 de paturi de spital. În planul de reorganizare se prevede eliminarea a 20% dintre acestea, ceea ce reprezintă aproximativ 28.000 de paturi. Această reducere se va face în principal din spitalele unde gradul de ocupare a paturilor este mult sub 80% pe tot parcursul anului, un indicator considerat de specialiști ca fiind pragul minim de eficiență pentru un spital.
În mod concret, într-o cameră tipică de spital cu cinci paturi, planul ar presupune ca unul dintre paturi să fie eliminat sau relocat într-o altă unitate medicală unde cererea de servicii este mai mare.
Nelu Tataru, Raed Arafat, Ludovic Orban
Măsurile vor fi ajustate în funcție de situația din fiecare regiune
Ministrul Alexandru Rogobete a declarat că reforma va fi aplicată flexibil, în funcție de specificul fiecărei regiuni și de necesitățile medicale locale. Potrivit acestuia, măsurile vor fi ajustate pe baza datelor colectate din spitale, astfel încât nicio comunitate să nu fie privată de serviciile medicale esențiale.
„Reorganizarea se va face astfel încât să păstrăm sau să creștem accesul pacienților la servicii de sănătate, nu să-l reducem. Vom ține cont de fiecare spital și de fiecare județ”, a precizat ministrul.
