Ce poți să pățești dacă îți faci un cont fals de Facebook? ÎCCJ a decis

Ce poți să pățești dacă îți faci un cont fals de Facebook? ÎCCJ a decis

ÎCCJ a decis ce pot păți persoanele care își creează un cont fals de Facebook și folosesc poze în care apar alte persoane, fără acordul lor.

Cei care își fac un cont fals de Facebook și folosesc imaginile altor persoane riscă să fie sancționate penal.

ÎCCJ a luat recent o decizie în această privință. Atât timp cât contul a fost creat fără acordul persoanelor respective, deținătorul contului poate fi sancționat penal.

Decizia ÎCCJ a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ÎCCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală.

În funcție de gravitatea lucrurilor se va stabili dacă prin crearea acelui cont fals de Facebook a fost săvârșită o infracțiune.

Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale.

Ce pățești dacă îți faci un cont fals de Facebook?

„Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, a reținut ÎCCJ.

Ce se întâmplă dacă folosim datele altor persoane?

Datele cu caracter personal ale altor oameni nu pot fi însușite. Folosirea acestor date în scopuri proprii, fără acordul persoanelor, poate atrage consecințe majore.

„Făptuitorul care creează un cont/profil într-o rețea de socializare deschisă publicului, introducând numele și datele cu caracter personal reale ale altei persoane și care permit identificarea acesteia (informații, fotografii, imagini video etc.), ca fiind date referitoare la propria persoană, acționează prin încălcarea manifestării de voință a persoanei a cărei identitate și-a uzurpat-o”, mai arată ÎCCJ.

ICCJ a mai menționat că „lipsa autorizării mai provine și din lipsa unei prevederi legale. Aceasta i-ar permite unei persoane să îi creeze alteia un cont pe o rețea de socializare. De asemenea, și lipsa unui permisiuni contractuale, din partea persoanei vizate, poate atrage consecințe de natură penală.

De asemenea, în ceea ce privește cerința ca fapta să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului, nu contează dacă informațiile care apar pe profilul creat sunt, în sine, reale sau false. Ce contează e că ele nu corespund adevărului, din perspectiva persoanei vizate de acele de date, arată Avocatnet.ro.

Citește și: Facebook dă în judecată Apple. Ce motiv invocă gigantul tehnologic din SUA