Ce fel de stat este acesta? Copiii rămân fără ajutor, sinistrații fără case

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ce fel de stat avem, când copiilor li se ia hrana, iar românilor casele? Este uluitor ca un premier și un ministru al Educației, ambii demiși de Parlament, să gândească și să facă un proiect de lege prin care să le ia copiilor săraci sau bolnavi ajutorul social pe timpul vacanțelor. Grav este și cazul celor 52 de familii, rămase fără case după explozia blocului din Rahova. Oameni disprețuiți de stat.

Statul român îi abandonează exact pe oamenii pe care ar trebui să-i protejeze. O constatare pe care o facem tot mai des, pe toate palierele.

Familiile afectate de explozia produsă anul trecut într-un bloc din cartierul Rahova vor beneficia în continuare de sprijin financiar pentru plata chiriei, am fost anunțați. Victorie? Nu, doar o mână întinsă de autoritatea locală unor oameni lăsați de izbeliște de reprezentanții Guvernului.

Consiliul General al Municipiului București urmează să dezbată, joi, 20 august (azi), un proiect de hotărâre prin care ajutorul acordat persoanelor ale căror locuințe dintr-un bloc din cartierul Rahova au devenit inutilizabile va fi prelungit cu încă 12 luni.

Blocul nu a fost nici dărâmat, nici reabilitat. Cu certitudine, a explodat din cauza acumulării de gaze. Au fost răniți și morți în acea dimineață de 17 octombrie 2025. E o altă certitudine. Ca și faptul că de atunci câteva zeci de familii își trăiesc viața pe uși străine, care pe unde au găsit. Statul nu a găsit soluție pentru acești sinistrați fără de vină.

Constatările experților au fost clare

Ancheta preliminară a „organelor” a stabilit că explozia s-a produs din cauza Distrigaz. Au fost chemați specialiștii ca să evalueze starea blocului, să spună dacă poate fi reabilitat sau dărâmat.

Echipa de experți, formată din 8 specialiști de la Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti, Soc. Pop&Asociații S.R.L., S.C. Project 5 C.E. S.R.L. Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, a efectuat inspecția tehnică directă a imobilului, „în prezența Inspectorului general al ISC, a Prefectului Municipiului București și a Primarului General al Municipiului București”, scriam la vremea respectivă.

Raportul tehnic întocmit de experți a confirmat „gravitatea avarilor structurale și stabilește că utilizarea în continuare nu este posibilă, construcția prezentând risc mare de prăbușire. Au propus demolarea.

Inspectoratul de Stat în Construcții (I.S.C.) a întocmit un raport în care menționa soluția demolării, cu precizarea că aceasta se va produce după finalizarea anchetei procurorilor.

„Grija pentru cetățean”, doar un slogan de partid

Și a trecut aproape anul și nu știm finalul anchetei. Nu e o excepție, așa s-a întâmplat mereu în dosarele cu explozii în care era implicat Distrigaz. În România, tragediile de acest tip nu au termene de soluționare. Victimele învață să-și gestioneze durerea și viața de după nenorocire, fiindcă statul de drept în România nu mai are de mult în structura sa principiul „grija pentru cetățean”.

Sună stupid, nu, această sintagmă ce pare acum slogan de partid!? La buchea cărții, „grija pentru cetățean” însemna ansamblul de obligații, servicii și politici prin care statul și autoritățile publice trebuie să asigure protecția socială, sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale ale fiecărui individ în relația cu instituțiile.

Simțiți profund că beneficiați de aceste drepturi? Trăim într-un stat eșuat, așa cum ni s-a spus de la cel mai înalt nivel, construit de niște guvernanți mediocri, care   își au grijă de propria bunăstare. Ar sta vreunul dintre ei un an-doi în locuințe pentru care primăria a stabilit un barem de plată pentru chirie? Ar dormi liniștiți vreunul din politicienii aceștia dacă li s-ar fi strecurat ideea că, din proprietarii ce au fost, vor deveni chiriași dacă statul le va construi la loc blocul explodat?

Gândirea unui ministru: să le ia casele proprietarilor și să fie chiriași

Am amintit de frica oamenilor sinistrați că nu vor mai fi proprietari pe apartamentele pe care le-au părăsit din 17 ocotmbrie 2025 în cazul în care le se reconstruiește din temelii blocul.

Nu au uitat nici acum ce le-a spus atunci ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla: prin bugetul de stat poate fi ridicat alt imobil, doar că ei vor deveni chiriași!

Oamenii nici nu-și îngropaseră morții, nu le trecuse spaima, când această veste i-a devastat. Dreptul lor la proprietate, consemnat în Constituția României, nu mai conta?

Am crezut și cred că se poate modifica legislația, așa cum guvernanții o fac mereu – prin OUG - când au interese, dar e aberant să confiște proprietățile victimelor care nu-s vinovate că le-a sărit blocul în aer.

Am atenționat și anul trecut că și terenul pe care se află blocul este proprietatea locatarilor. Iar dacă statul le dărâmă blocul, nu le poate lua și pământul de sub el ca să inițieze o afacere imobiliară în care să fie beneficiar.

Cât a mai rămas din statul care are obligații față de români 

Ar fi fost greu-greu ca să construiască statul, prin instituțiile responsabile, un bloc nou și apoi să deschidă un proces de recuperare a prejudiciului de la Distrigaz și alte instituții implicate și stabilite de ancheta penală? Totuși, a trecut anul de când bieții oameni și copiii lor sunt pribegi fără de vină, iar acum așteaptă verdictul consilierilor municipali ca să afle ce bani li se vor da pentru chiria lunară.

Poate că aceasta este, de fapt, măsura unui stat: nu în discursurile politicienilor și nici în promisiunile rostite la televizor, ci în felul în care își tratează oamenii atunci când aceștia sunt în cea mai grea situație. Iar dacă după aproape un an, 52 de familii încă își caută liniștea prin case străine, în timp ce copiii săraci sau bolnavi riscă să rămână fără sprijin, atunci întrebarea nu mai este dacă statului îi pasă de cetățean, ci cât de mult a mai rămas din statul care trebuia să aibă grijă de el.