Miercuti Curtea Constituţională a României (CCR) discută sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind aprobarea OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi.

Mai exact, șeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii sunt neconstituţionale, în ansamblu.

Pe 5 decembrie, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, această lege.

„Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 63/2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 06 martie 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care excedează limitelor cererii de reexaminare formulate de preşedintele României şi care sunt contrare şi deciziei menţionate, considerăm că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2) şi ale art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie, pentru motivele prezentate în continuare”, se arată în sesizarea trimisă de preşedinte CCR.

Pe 4 ianuarie 2018, preşedintele a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, solicitând instanţei constituţionale să constate că Parlamentul a adoptat această lege cu nerespectarea dispoziţiilor privind limitele reexaminării.

Ca urmare a pronunţării deciziei CCR din februarie 2018, după parcurgerea procedurilor legislative parlamentare, Parlamentul a adoptat legea în forma dedusă controlului Curţii Constituţionale prin această sesizare.

„Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte şi a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare şi, în mod evident, contrar soluţiei dispuse de către instanţa constituţională. Examinând legea adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele nu au legătură cu observaţiile formulate de preşedintele României prin cererea de reexaminare. Astfel, observăm că intervenţia legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituţionalitate vizează extinderea perioadei până la care şcolile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de 1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situaţie, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestei dispoziţii, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privinţa dispoziţiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază şi din legea adoptată după cererea de reexaminare a preşedintelui României) Curtea Constituţională a stabilit expres că limitele cererii de reexaminare au fost depăşite şi, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări. Totodată, prin adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituţionalitate, Parlamentul a depăşit limitele cererii de reexaminare. (...) De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispoziţiile cuprinse la art. I pct. 27 şi 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură cu solicitările de reexaminare ale preşedintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziţii a fost stabilită în mod expres ca fiind neconstituţională de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 63/2018, potrivit paragrafului 49”, potrivit sesizării.

Prin urmare, în cazul de faţă, ca efect al depăşirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată încalcă atât dispoziţiile art. 77 alin. (2) cât şi pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituţie, subliniază şeful statului.

Ca efect al acestei decizii, el consideră că Parlamentul a dobândit dreptul de a reexamina şi dezbate legea de două ori ca urmare a solicitării sale.

„În acest mod, se poate crea o situaţie absurdă, susceptibilă de abuz, în care Parlamentul dobândeşte dreptul de a reexamina aceeaşi lege în mod repetat, în timp ce preşedintele României are, în temeiul art. 77 alin. (2), dreptul de a solicita reexaminarea unei legi o singură dată. De aceea, considerăm că este esenţial, în vederea păstrării echilibrului constituţional, ca instanţa constituţională să procedeze la soluţionarea definitivă a acestei situaţii şi să constate neconstituţionalitatea acestei legi în ansamblu, fără posibilitatea Parlamentului de a o mai reexamine”, se mai arată în sesizarea preşedintelui, scrie Agerpres.