CCR: Legea guvernanței corporative a întreprinderilor publice este constituțională. Obiecția președintelui Nicușor Dan, respinsă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că prevederile legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice sunt conforme cu Legea fundamentală, după ce a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată depreședintele Nicușor Dan.

Decizia CCR  este definitivă şi general obligatorie

Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan și a constatat că prevederile legislației referitoare la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

„Curtea Constituțională a stabilit că reglementarea distinctă a posibilității decontării, în condițiile legii, a unor cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare, efectuate în scopul exercitării mandatelor de către administratorii și directorii din sistemul unitar, respectiv de către membrii consiliului de supraveghere și membrii directoratului din sistemul dualist, fără ca acestea să fie considerate beneficii sau avantaje din categoria celor menționate la art.39 alin.(2) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011, nu contravine prevederilor constituționale referitoare la principiul legalității, rolul Parlamentului, sesizarea Camerelor, obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și efectele deciziilor Curții Constituționale”, informează instituția.

Ce a mai decis Curtea Constituțională

Potrivit sursei citate, Curtea a analizat și criticile de neconstituționalitate extrinsecă, legate de existența unor diferențe majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, precum și de o configurație semnificativ diferită între acestea.

Decizie de la Bruxelles pentru proprietarii de câini și pisici. Prevederile noului regulament UE

Rareș Bogdan: Copiii pot învinge Moscova. Au ceva ce Kremlinului îi lipsește

În acest context, judecătorii constituționali au apreciat că introducerea unor tipuri suplimentare de cheltuieli, precum cele de reprezentare, transport, diurnă și cazare, care nu sunt asimilate beneficiilor sau avantajelor acordate prin contractul de mandat și sunt distincte de reglementările din OUG 109/2011, nu reprezintă o abatere de la scopul inițial al legii. Curtea a concluzionat că aceste completări „nu au semnificaţia unei deturnări de la scopul iniţial al legii, ci sunt în legătură directă cu acesta”.

CCR. Sursa foto: Arhiva EVZ

Clarificările CCR privind natura cheltuielilor de mandat

„Fiind realizate în scopul exercitării mandatelor, aceste cheltuieli sunt, de fapt, decontări de cheltuieli prevăzute de lege, care fac parte din categoria de informaţii publice prevăzute la art.51 lit.l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011.

Prin urmare, o atare normă juridică poate fi adoptată de forul decizional, în propria procedură parlamentară de legiferare, fiind expresia propriului aport, exprimat în limitele marjei de legiferare permise forului decizional de însuşi principiul bicameralismului”, precizează CCR.

Potrivit magistraţilor, întrucât Camera decizională a acţionat în sfera sa de competenţă, iar modificările operate nu se abat de la scopul urmărit de iniţiatorul propunerii legislative, ci constituie expresia unei reglementări corespunzătoare cu finalitatea legii, „nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al bicameralismului”.

Poziția CCR privind competențele instituționale și cadrul legislativ

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că reglementarea distinctă a cheltuielilor menţionate mai sus „reprezintă decontări de cheltuieli efectuate în scopul exercitării mandatelor”, potrivit legii, nu semnifică în mod automat faptul că aceste cheltuieli sunt nelimitate sau că se sustrag controlului şi autorizării exercitate de către Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice.

„Agenţia va controla şi autoriza în continuare orice cheltuială care se circumscrie în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat, şi va aprecia în legătură cu oportunitatea sau natura juridică a acestor cheltuieli, precum şi cu privire la limitele/plafoanele acestora”, explică magistraţii.

Pe de altă parte, adaugă sursa citată, nu intră în competenţa Curţii Constituţionale stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat şi nici a criteriilor legale în funcţie de care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii sau avantaje, astfel încât legea analizată exprimă „o opţiune legislativă ce se circumscrie libertăţii constituţionale a legiuitorului, consacrate de art.61 alin.(1) din Legea fundamentală, de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a unor drepturi”.