Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește să acorde indemnizații-record în valoare de câte 180.000 de lei fiecărui judecător care își încheie mandatul în această lună. Sumele reprezintă echivalentul a șase salarii nete, conform prevederilor legale specifice Curții, însă decizia stârnește reacții critice în contextul în care guvernul aplică măsuri stricte de austeritate în sectorul bugetar.

CCR, indemnizații-record

Premierul Ilie Bolojan a criticat dur această inițiativă, considerând-o „imorală” în actuala situație financiară a țării. „Din punctul meu de vedere, aceste indemnizații sunt legale, într-adevăr, dar dacă nu există fonduri suficiente, s-ar putea găsi soluții pentru a nu le acorda integral. Cred că decența și normalitatea trebuie să prevaleze, mai ales când rectificările bugetare indică clar o înrăutățire a situației financiare”, a declarat premierul.

Legea care reglementează funcționarea Curții Constituționale prevede că judecătorii CCR care părăsesc funcția — fie la expirarea mandatului, fie din motive medicale — au dreptul la o indemnizație egală cu salariul net pe o perioadă de șase luni.

Judecătorii care vor beneficia de plata consistentă

Astfel, judecătorii Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga vor beneficia de această plată consistentă.

Această situație generează tensiuni, în condițiile în care guvernul condus de Marcel Ciolacu a introdus prin Ordonanța de Urgență 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, interdicții stricte privind acordarea unor indemnizații speciale la ieșirea din sistemul bugetar.

Măsurile vizează anul 2025 și stabilesc că toate instituțiile și autoritățile publice nu mai pot oferi astfel de plăți la pensie sau încetarea contractului de muncă, indiferent de sursa de finanțare.

CCR beneficiază de o derogare specială

În acest context, indemnizațiile CCR provoacă controverse, deoarece Curtea beneficiază de o derogare specială, justificată prin legea sa organică, ceea ce îi permite să continue aceste plăți, în timp ce majoritatea bugetarilor nu mai primesc astfel de beneficii.

Criticii susțin că menținerea acestor drepturi financiare uriașe subminează eforturile de raționalizare a cheltuielilor publice și poate afecta imaginea instituției în fața opiniei publice, mai ales într-o perioadă în care restricțiile bugetare sunt stricte și simțite în toate sectoarele.

Pe fondul acestor dispute, CCR rămâne fermă în aplicarea propriilor reglementări, însă vocea guvernului și a societății civile cere reconsiderarea acestor practici pentru a alinia cheltuielile Curții la contextul economic actual.