Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei 244 din 6 aprilie 2017, cu privire la interceptările din dosarele penale. Practic, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, persoanele care au fost interceptate în dosare penale deși nu aveau calitatea de inculpați pot cere în instanță constatarea nelegalității măsurilor și chiar despăgubiri
CCR a decis definitiv și general obligatoriu pentru toate autorităţile statului un control a posteriori în privinţa încuviințării și punerii în executare a supravegherii tehnice. CCR constată că în ceea ce privește persoanele supuse măsurilor de supraveghere tehnică, altele decât inculpatul, statul nu și-a respectat obligația pozitivă de a reglementa o formă de control a posteriori, pe care persoana în cauză să îl poată accesa în scopul verificării îndeplinirii condițiilor și, implicit, a legalității acestei măsuri.
Eficiența căii de atac exercitată împotriva măsurilor de supraveghere tehnică se analizează în funcție de posibilitatea petentului de a solicita, pe de-o parte, declararea interceptării ca nelegală, iar, pe de altă parte, acordarea de despăgubiri pentru ingerința suferită.
CCR a admis pe 6 aprilie 2017 excepția de neconstituționalitate ridicată chiar de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție în Dosarul nr.4821/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și constată că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională.
Recomandările noastre
