România, în pericol să devină din nou monedă de schimb între marile puteri. Adrian Severin: „Suntem iarăși o cifră sau un procent pe un șervețel”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Lumea se îndreaptă spre o nouă etapă de împărțire a influenței între marile puteri, iar Europa riscă să rămână în afara negocierilor care vor stabili viitoarele raporturi de forță. Fostul ministru de Externe Adrian Severin a analizat, în emisiunea „Contrapunct”, difuzată pe canalul Hai România, moderată de Dan Andronic, asemănările dintre actualul context geopolitic și întâlnirea de la Yaltă din 1945. În opinia sa, România se poate trezi din nou într-o situație în care marile capitale decid direcția regiunii fără ca Bucureștiul să aibă un cuvânt important de spus.

România, între Washington, Moscova și Beijing. Scenariul unei noi Yalte

Discuția a pornit de la imaginea unei posibile întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, comparată cu fotografia istorică de la Yaltă.

Adrian Severin a explicat că cei trei lideri reprezintă centre de putere cu interese diferite, dar care ar putea ajunge să negocieze viitoarea arhitectură internațională.

China, Rusia și Statele Unite își negociază pozițiile

În interpretarea lui Adrian Severin, Xi Jinping reprezintă puterea aflată în ascensiune, Donald Trump conduce un imperiu care încearcă să-și redefinească poziția, iar Vladimir Putin reprezintă Rusia, un actor care nu poate fi ignorat în discuțiile despre securitatea internațională.

Călin Georgescu scapă de arestul preventiv. Decizia nu e definitivă. Update

Cum poți fi păcălit în baruri. Cele mai frecvente trucuri 

Marea problemă este absența Europei din această ecuație. Deși Uniunea Europeană are o influență economică importantă, fostul ministru consideră că statele europene nu au reușit să construiască o poziție politică și strategică suficient de puternică pentru a participa de la egal la egal la negocierile dintre marile puteri.

Severin a atras atenția că lumea nu mai poate fi descrisă printr-un singur centru de putere. În opinia sa, ordinea internațională este deja multipolară, însă instituțiile și mecanismele care ar trebui să reglementeze această realitate nu s-au adaptat încă.

O eventuală înțelegere între Washington, Moscova și Beijing ar putea duce la stabilirea unor zone de influență, cu efecte directe asupra statelor europene aflate la granița dintre interesele marilor puteri.

România riscă să ajungă din nou pe masa negocierilor

Adrian Severin a făcut o paralelă cu situația României de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial. La Yaltă, în 1945, marile puteri au discutat împărțirea zonelor de influență, iar România a ajuns în sfera sovietică.

Fostul ministru a amintit că țara noastră nu a avut atunci capacitatea de a-și impune propriile interese. El se teme că o situație asemănătoare ar putea apărea și în actualul context internațional, dacă România nu își construiește o strategie proprie și nu își consolidează poziția.

„Suntem iarăși o cifră sau un procent pe un șervețel”, a spus Adrian Severin, sugerând că viitorul unor state poate fi stabilit prin negocieri purtate de liderii marilor puteri.

În discuție au fost amintite și vechile procente asociate împărțirii influenței în Europa de Est, inclusiv situația României, Bulgariei, Ungariei, Greciei și Iugoslaviei. Aceste exemple au fost folosite pentru a ilustra modul în care interesele statelor mici au fost subordonate înțelegerilor dintre puterile dominante.

Romania UE. Sursa foto: AI

Europa ar putea fi împărțită în mai multe zone de influență

Severin a vorbit și despre posibilitatea unei reorganizări a continentului european în funcție de interesele strategice ale marilor actori. În analiza sa, ar putea apărea mai multe zone distincte, între care Europa dunăreană, Europa transrenană și regiunea baltică și nordică.

O asemenea împărțire ar putea schimba raporturile dintre state și ar putea influența inclusiv modul în care sunt stabilite prioritățile de securitate.

Fostul ministru a criticat și unele decizii luate în procesul de extindere a NATO, susținând că anumite opțiuni au fost influențate mai mult de considerente istorice și politice decât de o analiză strict militară.

El a amintit că România dispunea de capacități terestre, aeriene și navale care ar fi putut avea o contribuție importantă la securitatea Alianței.

România nu trebuie să rămână fără o strategie proprie

Adrian Severin a rememorat și negocierile din 1997, de la Madrid, când România nu a fost inclusă în primul val de extindere a NATO. Potrivit relatării sale, Germania și Marea Britanie ar fi susținut candidatura României, însă Statele Unite au avut argumente diferite, inclusiv legate de relația cu Rusia și de angajamentele discutate anterior cu Moscova.

În analiza fostului ministru, Rusia continuă să privească extinderea prezenței militare străine în apropierea granițelor sale prin prisma unor experiențe istorice traumatizante, în special invazia din iunie 1941.

Aceste sensibilități strategice, alături de interesele Statelor Unite și ale Chinei, pot influența viitoarele negocieri internaționale.

Pentru România, miza este să nu ajungă din nou un simplu obiect al discuțiilor dintre marile puteri. Severin consideră că Bucureștiul trebuie să își înțeleagă poziția geografică și strategică, să își definească interesele și să participe activ la schimbările care se produc în ordinea internațională.