Profesori. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, cu unanimitate de voturi, că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, fără compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituției.
Potrivit comunicatului oficial transmis de CCR, această măsură face parte din Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, lege asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului.
Judecătorii au arătat că această majorare a normei didactice „se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru ale personalului didactic de predare”, fiind vorba despre 40 de ore pe săptămână. Prin urmare, majorarea numărului de ore de predare nu presupune depășirea programului legal de muncă.
Decizia CCR: Guvernul a respectat Constituția
Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de parlamentari AUR, SOS România, POT și deputați neafiliați. Magistrații au decis că Guvernul a respectat articolul 114 din Constituție atunci când și-a angajat răspunderea pe lege.
Potrivit CCR, legea reglementează „un domeniu omogen de relații sociale” și justifică atât „urgența, cât și necesitatea adoptării”.
Judecătorii au subliniat că angajarea răspunderii Guvernului „reprezintă un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, asigurând controlul parlamentar și actul de legiferare”.
Legea are ca obiectiv declarat „consolidarea sustenabilității financiare a României”, potrivit comunicatului CCR.
Plata CASS pe pensii și alte venituri, validată de Curte
Curtea Constituțională a confirmat că impunerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra pensiilor și altor venituri este în conformitate cu legea fundamentală.
Judecătorii au precizat că „legiuitorul are competența de a stabili sarcini fiscale asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura acestora”, conform articolelor 1, 47, 48 și 56 din Constituție.
CCR a reamintit că regula generală este plata CASS pentru accesul la sistemul public de sănătate, scutirile fiind considerate excepții.
Magistrații au arătat că cetățenii români nu sunt discriminați prin această măsură în raport cu cetățenii străini sau apatrizii care beneficiază de scutiri, deoarece acestea sunt acordate exclusiv refugiaților proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
CCR
Alte prevederi confirmate de Curte
CCR a validat și alte măsuri incluse în Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare:
-
Stabilirea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin procente diferențiate, în funcție de durata concediului medical. Curtea a apreciat că legiuitorul „dispune de o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale”.
-
Neplata sumelor aferente concediului de odihnă neefectuat, în cazul încetării contractului de muncă în anul 2026, nu contravine Constituției. Judecătorii au precizat că „angajatul are dreptul de a efectua concediul în perioada activă a raportului de muncă”.
-
Limitarea sau plafonarea unor sporuri și indemnizații pentru militari, polițiști și personalul din penitenciare a fost considerată constituțională. CCR a explicat că „aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale”.
-
Transferul funcționarilor publici poate fi condiționat de acordul instituției de origine. Curtea a precizat că această măsură „previne deplasarea în masă a funcționarilor publici și protejează capacitatea administrativă a instituțiilor publice”.
-
Eșalonarea pe cinci ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești a fost considerată conformă cu Constituția. CCR a invocat jurisprudența constantă din ultimii 16 ani.
Legea privind măsurile fiscal-bugetare urmează să fie promulgată
În concluzie, Curtea Constituțională a respins toate obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare. Actul normativ urmează să fie promulgat de președintele României, Nicușor Dan, și publicat în Monitorul Oficial.
Magistrații au subliniat că toate prevederile incluse în această lege sunt conforme cu prevederile Constituției și nu încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor.
