Violență domestică. Sursa foto: Ministerul Sănătății R. Moldova
Din cuprinsul articolului
România a înregistrat peste 61.000 de intervenții în cazuri de violență domestică în prima jumătate a anului 2025, potrivit datelor IGPR. Statisticile arată o presiune puternică asupra zonelor urbane, unde numărul sesizărilor rămâne ridicat. Eurostat confirmă un nivel constant al percepției de criminalitate în interiorul localităților.
Un volum record de cazuri raportate în 2025
Primele șase luni ale anului 2025 au adus un volum semnificativ de sesizări privind violența în România. Conform datelor transmise de IGPR, autoritățile au intervenit în 61.431 de cazuri de violență domestică, un indicator care reflectă un nivel ridicat de agresiune în spațiul privat și o presiune evidentă asupra structurilor locale de poliție.
Distribuția numerică arată o situație aproape egală între mediul urban și cel rural. În zonele urbane au fost înregistrate 30.433 de cazuri, iar în cele rurale 30.998. Cifrele confirmă că orașele nu sunt ferite de fenomen, în ciuda percepției comune că violența domestică este mai frecventă în afara centrelor urbane.
De asemenea, Poliția a emis 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au devenit definitive în instanță. Cele mai multe intervenții au fost încadrate la „lovire sau alte violențe”, cu 12.807 situații de acest tip înregistrate doar în prima jumătate a anului.
Tendința infracțiunilor violente în 2025
Datele IGPR indică și o scădere înregistrată la infracțiunile strict clasificate ca violență domestică din perspectiva penală. Potrivit raportărilor, numărul acestora a coborât cu 19% față de aceeași perioadă din anul anterior, de la 28.117 la 22.742.
Trebuie remarcat că această scădere se referă doar la faptele penale clasificate în mod explicit ca infracțiuni. Volumul total al intervențiilor nu urmează aceeași tendință, ceea ce sugerează că instituțiile continuă să gestioneze un număr ridicat de situații de risc, chiar dacă unele sunt încadrate în categorii administrative sau non-penale.
În ansamblu, România continuă să se confrunte cu un fenomen intens de agresivitate în plan familial, dar impactul acestor situații se reflectă inevitabil și în statisticile generale privind siguranța orașelor.
Violență asupra unui copil. Sursa foto: CNPAC
Orașele mari, sub presiune din cauza numărului de cazuri
Numărul ridicat al incidentelor din mediul urban arată că centrele metropolitane rămân expuse. Creșterea densității populației, migrația internă și dinamica economică influențează capacitatea autorităților de a controla violența.
Când peste 30.000 de cazuri sunt semnalate în orașe în doar șase luni, acest volum devine un indicator de vulnerabilitate urbană. Zonele metropolitane concentrează un număr mare de familii tinere, comunități mixte, persoane cu venituri variate și un nivel ridicat de stres social. Toate aceste elemente contribuie la intensificarea conflictelor și la menținerea unui risc constant pentru situații violente.
Percepția populației despre criminalitate: România în statisticile europene
Eurostat oferă un indicator relevant pentru modul în care cetățenii percep siguranța în orașele lor. Conform datelor din baza europeană de crimă și violență, aproximativ 5,9% dintre români raportau, la finalul anului 2023, că în zona lor au loc frecvent infracțiuni, acte de violență sau vandalism.
Deși procentul nu pare mare la prima vedere, el reflectă o realitate constantă pentru România, aflată în continuare în grupa statelor UE unde percepția asupra riscului în comunități este stabilă, fără îmbunătățiri semnificative. Această percepție se amplifică în aglomerările urbane, unde interacțiunile sociale sunt mai intense, iar presiunea instituțională este mai ridicată.
