Cazul Julieta Savițchi la CEDO. Guvernul de la Chișinău, tras la răspundere pentru abuzurile unei firme de pază împotriva unei jurnaliste

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O anchetă jurnalistică de amploare din Republica Moldova a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Instituția internațională a comunicat oficial Guvernului de la Chișinău cauza Savițchi versus Republica Moldova, înregistrată sub numărul 32326/20, conform promolex.md.

Dosarul vizează direct un incident grav în care jurnalista de investigație Julieta Savițchi a fost lipsită de libertate de către angajații unei companii private de securitate. Totul s-a petrecut în timp ce aceasta își exercita profesia pe un drum public, filmând proprietatea unui cunoscut om politic. Procedura de la Strasbourg a fost demarată prin depunerea cererii în iulie 2020, iar în vara anului 2026 cauza a fost adusă oficial la cunoștința autorităților moldovenești. În acest proces de rezonanță, interesele reclamantei sunt apărate de avocatul Vadim Vieru, reprezentant al Asociației Promo-LEX.

Filmul unui abuz pe un drum public

Evenimentele investigate au avut loc în primăvara anului 2018, când Julieta Savițchi documenta detalii despre activele imobiliare deținute de politicianul Constantin Țuțu, indicat inițial sub inițialele C.T. Jurnalista s-a deplasat într-o localitate de la periferia Chișinăului însoțită de soțul său. Zona respectivă adăpostea mai multe imobile de lux, iar reporterul a început să realizeze cadre foto și video din interiorul autoturismului personal, cu scopul de a identifica exact clădirea aparținând demnitarului.

Situația a escaladat rapid în momentul în care un agent de securitate înarmat s-a apropiat de vehicul și le-a ordonat celor doi să părăsească imediat perimetrul, invocând în mod eronat că artera rutieră ar reprezenta o proprietate privată. Deși jurnalista a explicat clar caracterul public al drumului, paznicul a încercat să îi confiște echipamentul video și a recurs la amenințări cu arma de foc pentru a sista înregistrarea. Ulterior, când cei doi soți au încercat să plece, au fost blocați și condiționați să predea cardurile de memorie pentru a primi permisiunea de ieșire.

Forțe de intervenție mascate împotriva presei

Tensiunile s-au amplificat odată cu sosirea unor echipe suplimentare ale firmei private de pază B. Aceștia au intervenit purtând măști, căști de protecție, veste antiglonț și fiind dotați cu armament automat și bastoane de cauciuc. Argumentul invocat de agenți a fost acela că jurnalista ar fi surprins imagini cu obiective cu caracter secret.

Din cauza asediului improvizat, Julieta Savițchi a rămas captivă în autoturism timp de aproape trei sferturi de oră. În acest interval critic, ea a reușit să contacteze serviciul de urgență al poliției și să transmită alerte către colegii din mass-media. La locul incidentului s-au deplasat echipe mobile de la două televiziuni, precum și un candidat aflat în campanie electorală pentru primărie. Pe fondul stresului extrem, jurnalista a suferit o criză medicală severă, necesitând asistența echipajelor de ambulanță. Atmosfera a devenit și mai ostilă când în zonă au apărut autoturisme ce purtau însemnele unui club de arte marțiale controlat de politicianul vizat, pasagerii acestora adresând insulte și amenințări directe victimei, chiar sub privirile polițiștilor și ale reporterilor prezenți. Eliberarea jurnalistei a fost posibilă doar după ce organele de ordine au intervenit activ.

Cum a fost mușamalizat dosarul penal de magistrații moldoveni

Deși organele de urmărire penală au deschis un dosar în mai 2018 pentru a evalua acțiunile firmei de securitate, ancheta a fost stopată rapid. În luna august a aceluiași an, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului, argumentând că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni. În viziunea anchetatorilor, ziarista ar fi încălcat o proprietate privată, transformându-i pe agenții de pază în actori care au acționat conform legii.

Demersurile ulterioare de contestare în instanță au fost respinse pe rând: mai întâi de judecătorul de instrucție în aprilie 2019, iar ulterior, printr-o decizie irevocabilă, de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an. În toate memoriile depuse, Julieta Savițchi a subliniat deficiențele majore ale anchetei, inclusiv refuzul de a audia martorii oculari și lipsa unei justificări legale pentru reținerea unui cetățean de către o entitate privată pe un drum public.

Întrebările legitime la care Guvernul trebuie să răspundă la Strasbourg

Ajunsă în fața instanței europene, reclamanta acuză încălcări grave ale drepturilor fundamentale, invocând nerespectarea dreptului la libertate și siguranță, garantat de Articolul 5, și violarea libertății de exprimare, stipulată în Articolul 10 din Convenție. Documentele depuse arată că statul a eșuat în obligația de a efectua o investigație serioasă, iar acțiunile violente au avut un rol de intimidare sistemică a activității sale profesionale. De asemenea, este invocată lipsa unui remediu judiciar eficient în plan național, conform Articolului 13.

Republica Moldova. Sursa foto: pixabay.com

În contextul analizei, CEDO a transmis autorităților de la Chișinău un set de patru întrebări strategice. Acestea vizează evaluarea modului în care statul și-a îndeplinit obligațiile pozitive de a proteja libertatea individuală și de circulație, conform protocoalelor europene, modul în care a fost apărat dreptul la liberă exprimare și existența unor mecanisme reale de atac pentru victimele unor astfel de abuzuri. Printre reperele jurisprudențiale luate în calcul de Curte se regăsesc cauze celebre legate de protecția jurnaliștilor, cum ar fi Özgür Gündem și Dink împotriva Turciei, dar și hotărârea Promo-LEX și alții împotriva Republicii Moldova din anul 2015.

„Oameni înarmați au blocat o jurnalistă pe un drum public și i-au cerut înregistrările, iar statul a decis că nu există nicio faptă penală. Ancheta s-a închis fără audierea martorilor care au văzut toutul. Nimeni nu a răspuns la întrebarea de bază: în ce temei poate o companie privată de pază să rețină o persoană care își face meseria într-un spațiu public? Această întrebare a ajuns acum la CEDO. Dacă intimidarea jurnaliștilor rămâne fără consecințe, efectul de descurajare atinge întreaga presă. Guvernul va trebui să ofere explicațiile pe care Julieta Savițchi le așteaptă din 2018”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX.

În perioada următoare, Executivul de la Chișinău are obligația de a formula și remite poziția sa oficială referitoare la aspectele de admisibilitate și fond ale acestei cauze, urmând ca echipa juridică a reclamantei să transmită replica aferentă. Reprezentanții Promo-LEX au dat asigurări că vor menține publicul informat cu privire la turnura pe care o va lua acest proces simbolic pentru libertatea presei.