Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, reprezentant al PSD în actuala coaliție de guvernare, se află în aceste zile în centrul unei controverse generate de readucerea în atenția publică a unui dosar de corupție din 2012, în care – paradoxal – el nu a fost inculpat, ci colaborator al autorităților.
La doar 26 de ani, pe atunci tânăr antreprenor, Șerban a fost implicat într-un contract de lucrări silvice în județul Iași. În cadrul acestui contract, a observat că angajați ai Ocolului Silvic rețineau sume de bani nejustificate din plățile destinate zilierilor. Considerând că este vorba de o situație ilegală, a sesizat Direcția Generală Anticorupție (DGA) și a acceptat să participe la un flagrant organizat sub supravegherea anchetatorilor. Un joc în favoarea adevărului
Cazul s-a încheiat cu condamnări definitive pentru trei angajați ai Romsilva, printre care și Nicolae Balint, prins în flagrant și condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Cu toate acestea, la peste un deceniu de la fapte, Balint – astăzi pensionar – afirmă că ar fi fost „tras pe sfoară” de actualul ministru, prezentându-se drept victimă, în ciuda faptului că a fost condamnat pe baza probelor și a propriei recunoașteri.
Ciprian Șerban s-a apărat
Ciprian Șerban a declarat pentru Europa Liberă că a acționat în mod legal și responsabil, înregistrând discuțiile cu angajații suspectați și notificând atât Direcția Silvică, cât și organele de anchetă. „Am acceptat să particip la un flagrant pentru a dovedi faptele. E ceea ce ar trebui să facă orice cetățean care refuză corupția,” a spus ministrul.
Situația capătă o încărcătură politică suplimentară în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan este supus unui val de atacuri mediatice și instituționale, odată cu anunțarea unor reforme majore, printre care și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați. Unii observatori sugerează că reluarea acestui caz vechi are scopul de a compromite membri ai Executivului care susțin reforma aparatului de stat.
Este legitim ca opinia publică să ceară transparență de la miniștri, însă demonizarea unui demnitar pentru faptul că a colaborat cu autoritățile anticorupție poate descuraja tocmai comportamentele civice pe care le așteptăm de la clasa politică și de la cetățeni. Dacă denunțarea unei fapte de corupție devine motiv de oprobriu, lupta pentru integritate riscă să fie golită de sens, scrie Mediaflux.
