Catastrofa nucleară de la Cernobâl din 1986 - cel mai grav dezastru nuclear din istorie - a fost precedată de o serie de alte accidente de mai mică amploare, relevă documente declasificate luni de Kiev.

Volumul în care apar aceste noi informaţii, intitulat "Dosarul KGB despre Cernobâl. De la construcţie până la accident", a fost prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu Institutul memoriei naţionale al ţării.

"Printre documentele incluse în acest volum figurează rapoarte cu privire la alte accidente produse înainte de aprilie 1986 şi transcrierea comunicărilor telefonice din noaptea de 26 aprilie", data dezastrului, indică SBU într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Volumul mai conţine informaţii despre începerea anchetei asupra catastrofei, precum şi date despre începutul construirii sarcofagului de protecţie deasupra reactorului avariat.

Prezentarea volumului a avut loc în zona de excludere de lângă centrală, fiind difuzată online pe site-ul Institutului memoriei naţionale al Ucrainei.

Potrivit preşedintelui institutului, Anton Drobovici, materialele declasificate - în limba ucraineană - oferă detalii suplimentare despre tragedia din 1986 şi dezvăluie premise care au anticipat catastrofa şi care au fost ascunse de autorităţile sovietice.

"Aceasta va permite umanităţii să-şi lărgească accesul la adevăr despre crimele unui regim totalitar şi să tragă învăţăminte corecte", a menţionat Drobovici.

Volumul cu privire la Cernobâl cuprinde în total 229 de documente, dintre care multe sunt publicate pentru prima oară.

Potrivit datelor oficiale, explozia produsă la reactorul nr.4 al centralei de la Cernobâl la 26 aprilie 1986 a dus la dispersarea a circa 200 de tone de materiale cu o radioactivitate de 50 de milioane de curie, echivalentul a 500 de bombe atomice similare celei folosite la Hiroshima.

Explozia nucleară de la miezul nopții care a zguduit lumea. Cifrele dezastrului, cel mai păzit secret

Nu există date oficiale privind numărul total al victimelor acestui dezastru – se ştie, însă, că 25.000 au murit numai după ce au participat la decontaminarea zonei.

Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranţă – o procedură greşită a determinat o creştere dramatică a nivelului energetic: învelişul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni şi continuă să facă victime. Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobâl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări.

Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiştii sunt de părere că există o legătură între acesta şi creşterea cazurilor de cancer şi leucemie.