Ce salarii vor avea angajații din sănătate după noua lege. Cine riscă să primească mai puțini bani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Mai mult de 92% dintre angajații din sănătate ar urma să beneficieze de creșteri salariale după aplicarea ultimei variante a proiectului Legii salarizării unitare, potrivit unei analize realizate debFederația „Solidaritatea Sanitară din România. Sindicaliștii atrag însă atenția că legea salarizării, în forma analizată, nu garantează încă faptul că veniturile tuturor angajaților vor fi protejate de scăderi.

Legea salarizării nu îi protejează pe toți angajații din sănătate. Cine riscă să piardă

Analiza a fost realizată pe baza a 29.157 de simulări de calcul salarial efectuate de angajați prin Comparatorul salariilor din sănătate. Datele acoperă 475 de unități sanitare din 41 de județe și București și au fost centralizate de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”.

Potrivit federației, proiectul analizat este cel aferent variantei din 20 august 2026. Sindicaliștii subliniază însă că forma transmisă ulterior, pe 26 august, conține modificări care pot schimba semnificativ rezultatele.

Salarii. Sursa foto: Arhiva EVZ

Proiectul aduce creșteri pentru majoritatea angajaților

Federația susține că simulările arată creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților din sănătate, indiferent de scenariul folosit pentru calcularea sporurilor.

„Analiza arată că legea salarizării produce creşteri salariale pentru marea majoritate a angajaţilor din sănătate, în toate scenariile de aplicare. Venitul net median ar creşte de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună, dacă sporurile pentru condiţii de muncă se acordă la nivelul maxim al intervalelor legale, şi la 7.219 lei dacă se acordă la nivelul minim. Proporţia celor care ar înregistra o scădere de venit variază, în funcţie de nivelul la care unităţile acordă sporurile, între 0,81% şi 2,66%. Raportat la cele 216.305 posturi ocupate din sistem, aceasta înseamnă între aproximativ 1.494 şi 4.811 de angajaţi care ar pierde bani odată cu intrarea în vigoare a legii, în forma analizată a proiectului de lege.

Soluția propusă

Soluţia propusă de FSSR este amendarea punctuală, finanţarea integrală şi verificarea publică a rezultatului.

Sindicaliştii arată că pierderile nu sunt distribuite uniform, ci se concentrează în combinaţii de funcţie, loc de muncă, clasificare a unităţii şi drepturi salariale care nu sunt integral preluate ori protejate.

• Anatomie patologică şi medicină legală. Pierderea asistenţilor medicali este produsă de nepreluarea dreptului fix de 500 lei brut, nu de faptul că aceştia nu lucrează în ture. Dintre cele 488 de configuraţii unice identificate, 71 pierd; pierderea mediană este 215 lei net, iar maximul 292,50 lei net. echivalentul financiar al celor 500 lei brut.
• Continuitate. Plata de 40% pentru zilele nelucrătoare şi excluderea unor componente variabile din DST pot genera scăderi pentru acelaşi pontaj.
• Clasificare şi complexitate. Categoria VI de spitale are cea mai mare rată estimată de pierdere: 11,8% la nivelul minim al sporului CM şi 4,0% la maxim.
• Plafonul de sporuri.

Datele indică, astfel, o diferență importantă între efectul general al proiectului și situația unei categorii mai restrânse de salariați care ar putea pierde bani.

O prevedere din proiect provoacă cea mai mare parte a pierderilor

Federația consideră că principala problemă identificată de analiză are legătură cu modul în care proiectul tratează anumite drepturi salariale aflate deja în plată.

Potrivit sindicaliștilor, scăderile provin în special din eliminarea unor drepturi fixe, printre acestea aflându-se indemnizația lunară acordată în baza art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023. Această indemnizație este abrogată prin art. 40 pct. 11 din proiect.

„Această componentă este implicată în 85% dintre situaţiile de scădere identificate. Deşi drepturile respective nu figurează în lista de excluderi de la art. 33 alin. (6) din proiect şi nu au caracter temporar sau variabil, este necesară includerea lor expresă în baza de calcul a diferenţei salariale tranzitorii, adică în mecanismul care garantează că nimeni nu pierde venit. Miza corecţiei o reprezintă faptul că o singură teză adăugată la art. 33 alin. (6), care să precizeze că aceste drepturi se includ în salariul aflat în plată la data de referinţă, ar elimina majoritatea scăderilor de venit”, explică sindicaliştii.

Federația susține că o modificare punctuală a textului de lege ar putea elimina cea mai mare parte a situațiilor în care veniturile angajaților ar scădea.

Proiectul crește valoarea unor drepturi salariale

Analiza sindicaliștilor arată și efectele pozitive ale noii formule de salarizare. Una dintre schimbările importante vizează modul de calcul al unor drepturi care, potrivit federației, au rămas raportate la salarii de bază înghețate la nivelul anului 2018.

Noua formulă ar elimina acest mecanism și ar permite raportarea unor drepturi la salariile de bază aflate efectiv în plată.

Gărzile ar beneficia de o creștere importantă după noua lege a salarizării. Tariful orar pentru garda de urgență din zilele lucrătoare și cel pentru garda la domiciliu ar crește cu 32%, potrivit simulărilor federației, deoarece calculul ar avea la bază salariul actual și nu nivelul din 2018.

Și sporul de tură ar crește, întrucât procentul de 15% ar fi aplicat la salariul aflat în plată.

Federația consideră că proiectul ar putea corecta și diferențele existente între categorii profesionale care beneficiază de același nivel nominal al unui spor, dar primesc în prezent sume diferite.

Nivelul sporurilor poate schimba veniturile angajaților

O altă problemă semnalată de sindicaliști este legată de nivelul concret la care fiecare unitate sanitară va acorda sporurile pentru condiții de muncă.

„Legea nu stabileşte cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă, ci intervale în interiorul cărora decide fiecare unitate. Diferenţa dintre limita superioară şi cea inferioară este de 640 lei net pe lună, respectiv 7.680 lei pe an, pentru angajaţi aflaţi în situaţii identice. Analiza arată că plafonul de 20% instituit prin art. 21 alin. (2) face imposibilă acordarea sporurilor la nivelul maxim la scara întregului sistem, estimarea calibrată pe execuţia bugetară naţională indicând 22,08% din suma salariilor de bază şi a gărzilor, peste plafon. Practic, legea permite ceva ce norma bugetară interzice. La aceasta se adaugă faptul că garanţia nivelului minim al sporurilor, prevăzută la art. 34 alin. (2), expiră la 31 decembrie 2027”, precizează reprezentanţii federaţiei.

Diferențele dintre sporul minim și cel maxim pot ajunge, potrivit analizei, la sute de lei pe lună pentru angajați aflați în situații similare.

Federația atrage atenția și asupra categoriei VI de spitale, unde rata estimată a pierderilor ar fi cea mai ridicată: 11,8% în scenariul acordării sporului CM la nivelul minim și 4% în scenariul nivelului maxim.

Sindicaliștii cer modificarea punctuală a proiectului

Federația „Solidaritatea Sanitară” susține că proiectul nu trebuie rescris integral, ci ajustat printr-o serie de amendamente care să elimine situațiile în care veniturile unor angajați scad.

Printre propunerile transmise Parlamentului se află includerea expresă a indemnizației de hrană și a indemnizației prevăzute de art. I din OUG nr. 63/2023 în baza de calcul pentru diferența salarială tranzitorie.

Sindicaliștii mai cer stabilirea unui tarif orar diferențiat pentru SDL-uri, modificarea regulilor privind plafonul de 20% pentru sporuri, eliminarea limitei temporale pentru garantarea nivelului minim al sporurilor și modificarea unor limite prevăzute în anexa nr. II.

Federația solicită și excluderea de la plafonul de 20% a părții din spor aferente nivelului minim prevăzut de intervalele legale, precum și introducerea unei limite de 30% pentru unitățile aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

FSSR consideră că legea salarizării poate fi corectată prin amendamente

Poziția sindicaliștilor este că rezultatele simulărilor nu susțin nici ideea că proiectul ar fi nefavorabil pentru întregul sistem, nici concluzia că noua lege ar garanta deja că niciun angajat nu va pierde bani.

„Această situaţie este favorabilă intervenţiei parlamentare, deoarece obiectul dezbaterii nu mai este o rescriere a legii, ci un set de amendamente punctuale, fiecare cu efect verificabil pe date.

Federația consideră că aceste modificări pot fi evaluate concret prin simulări salariale, astfel încât Parlamentul să poată vedea efectul fiecărei intervenții asupra veniturilor angajaților din sănătate.

Legea salarizării. Noua variantă a proiectului poate schimba rezultatele

Analiza prezentată de Federația „Solidaritatea Sanitară” are însă o limită importantă: ea a fost realizată pe forma proiectului din 20 august 2026.

Sindicaliștii atrag atenția că varianta transmisă în 26 august conține o schimbare care poate modifica semnificativ situația salarială.

„Evaluarea nu ia în considerare varianta proiectului legii salarizării transmisă în data de 26 august 2026, incluzând modificările acesteia. O modificare ce schimbă radical datele problemei în forma din 26 august este cea generată de mutarea categoriei a II-a de spitale ca referinţă pentru grila de la cap. I al Anexei nr. II (faţă de categoria a III-a, cum figurează în forma din 20 august), aceasta determinând o diminuare semnificativă a veniturilor şi o creştere a numărului de angajaţi care ar înregistra pierderi ale veniturilor salariale”, mai arată sursa citată.

Prin urmare, rezultatele finale vor depinde de forma proiectului care va ajunge să fie adoptată și de amendamentele care vor fi acceptate în procesul legislativ.