Casa din Chişinău care i-a găzduit pe regele Ferdinand I şi regina Maria. Video

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. O veche vilă urbană din Chişinău, o bijuterie arhitecturală cu o bogadă încărcătură istorică, degradează pe zi ce trece.

Este vorba despre vila urbană a lui Moisei Kligman,un monument istoric și de arhitectură de însemnătate națională. Este una din puținele case construite în stil neoclasic care s-au păstrat în Chişinău.

Sursa foto: EvZ

Măreţia de altă dată a acestei vile a fost pe măsura să găzduiască chiar şi familia regală. În 1922, Chișinăul a fost vizitat de Ferdinand I și soția sa Maria. Potrivit unor surse ale vremii, aceștia au luat cina cu Kligman în casa sa. Alte izvoare afirnă că cuplul regal a fost găzduit de familia Kligman chiar pe parcursul întregii vizite la Chişinău.

În perioada postbelică, clădirea a fost unită prin intermediul unei galerii cu casa Hertza de alături. Cele două clădiri găzduiau, până în 1989, galerii ale Muzeului Național de Artă al Moldovei. Şi casa Hertza, în care a locuit primul primar al Chişinăului după unirea Basarabiei cu România, Vladimir Hertza, se află în proces de degradare.

Arhitectura unicală a vilei Kligman

Clădirea are un singur nivel și este amplasată la colțul cartierului, la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt cu strada Sfatul Țării.

Sursa foto: EvZ

Compoziția fațadei este asimetrică, cu intrarea printr-un portic cu două coloane ale ordinului ionic, amplasată lateral spre dreapta. Între plinurile dintre ferestrele, dominate de cornișe cu reliefuri sculptate, sunt plasați pilaștri ai ordinului ionic, care susțin antablamentul fațadei. În curte (în spatele clădirii) există o anexă, în care se afla oranjeria.

Sursa foto: EvZ

Intrarea, împodobită de două coloane ionice, era nu pe centru, da pe dreapta, dar echilibrată armonios de arhitectura fațadei, de-a lungul căreia, între ferestrele cu cornișe sculptate, erau plasate columne – ecou al coloanelor de la intrare.

Sursa foto: EvZ

Pe timpuri avea elemente impresionante așa cum sunt mascaronii, pe care de altfel îi găsim azi doar la ușa imobilului.

Sursa foto: EvZ

Ușa vilei Kligman este una din cele mai frumoase din Chișinău. Cu foarte multe elemente de arhitectură cum sunt mascaronii, scoicile și rozetele. În afară de acestea vedem aici monograma cu inițialele proprietarului pe structura de feronerie.

Sursa foto: EvZ

Din istoria vilei Kligman

La mijlocul secolului al XIX-lea, la colțul cartierului, a fost ridicată o casă cu un singur nivel după un proiect model. Negustorul și avocatul Moisei Kligman a cumpărat în 1896 această casă, a demolat-o și a construit o altă casă în 1898. Arhitectul nu este cunoscut dar se presupune că a fost Mihail Cecheruli-Cuș.

Sursa foto: EvZ

Moisei Kligman (ale cărui inițiale apar pe ușa veche a clădirii) apare ca o figură controversată în istoria Chișinăului. Într-unul din articolele unui ziar local, Moisei Kligman apare în memoriile doamnei Irina Cantacuzino care povestește că provine dintr-o familie săracă și că ajunge să dețină o avere impunătoare datorită faptului că s-a căsătorit cu fiica lui Șulim Perelmuter.

împreună cu acesta au înființat în 1902 Sinagoga cu azil, care astăzi se află pe strada Rabbi Țirlison 8-10). Soții Sura și Moisei au locuit în clădirea care astăzi se află pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt cu nr. 113.

În perioada interbelică, familia Kligman era cea mai bogată şi faimoasă familie de evrei din Basarabia.

Restaurarea care a afectat clădirea

În 2006, au fost demarate lucrări de restaurare în valoare de 11 milioane de lei a volelor Kligman şi Herţa. Care nu au fost duse la bun sfârșit.

Mass-media scria pe atunci, că devizul de cheltuieli, prevăzut inițial pentru restaurarea muzeului, era de 30 milioane de lei.

Se preconiza, că în a. 2007 lucrările de reconstruire a fațadelor și acoperișurilor se vor încheia, iar întregul proiect de restaurare va fi finalizat în august, 2008 – ca muzeul să fie din nou accesibil pentru vizitatori.

Lucrările fiind executate necalitativ, din care cauză fațada arăta doar mai prost, ele au fost sistate. Lipsa unui proiect amplu de restaurare, precum și lucrările de construcție efectuate în paralel cu proiectarea, au dus la deficiențe semnificative și abateri de la practica internațională în restaurarea monumentelor de arhitectură .

Vila Herzta/ Sursa foto: EvZ

A urmat un proces judiciar îndelungat. Iar clădirile au fost conservate. Iar Muzeul de Artă s-a mutat în clădirea fostului gimnaziu Dadiani de pe strada 31 august, 115.

În opinia lui Ion Ștefăniță, directorul de atunci al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, lucrările au deteriorat aspectul clădirii.

În 2020, reprezentanți ai Ministerului Culturii au declarat că pentru 2021 au fost alocate 2 milioane de lei (cca 100.000 euro)pentru restaurarea vilelor Kligman și Herța și că este planificată alocarea a 11 milioane pentru 2022. Specialiştii în restaurare au estimat însă suma necesară la 45 de milioane de lei (2.251.542 euro).

Toată nădejdea e la Macron

În timpul vizitei sale la Chișinău cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, la 27 august 2025, Președintele Republicii Franceze Emmanuel Macron a anunțat că Franța va participa într-un proiect de renovare a două clădiri istorice din Chișinău – vila  Herța și vila Kligman.

Proiectul a fost consemnat într-un memorandum de cooperare între cele două țări, semnat la 24 august 2025 de către ministrul moldovean al culturii Sergiu Prodan și ambasadoarea Franței în Republica Moldova Dominique Waag.

La moment, în cele două clădiri nu se efectuiează niciun fel de lucrări.