Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Comuniştii moldoveni vor organiza un marş în centrul Capitalei, la 24 august, cu prilejul aniversării a 82 de ani de la operaţiunea Iaşi-Chişinău, una din cele mai sângeroase din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Iniţiativa comuniştilor este criticată dur la Chişinău. Chiar dacă scurta operațiune a intrat în istorie pentru că a schimbat mersul războiului și a înclinat balanța forțelor, ceea ce a condus la prăbușirea nazismului în Europa, pentru Basarabia reprezintă începutul unei drame profunde şi de lungă durată.
Ziua de 24 august nu reprezintă o sărbătoare oficială la Chişinău. Şi nu a fost marcată nici într-un an de guvernarea pro-occidentală.
„Veniţii cu toţii, luaţi şi copiii!”
Comuniştii au lansat un spot video, în care anunţă că pe 24 august va fi organizat „Marşul păcii” în cinstea memoriei celor care şi-au dat viaţa pentru „eliberarea Moldovei de fascism”.
Spotul începe cu lidera comuniştilor moldoveni, Diana Caraman, urmată de câţiva deputaţi comunişti, care îndeamnă „de la mic şi mare” să participe la „Marşul păcii”. „Veniţii cu toţii, luaţi şi copiii!”, îndeamnă comuniştii.
Marşul va începe la ora 09.00, de la monumentul „soldaţilor eliberatori”, instalat în perioada sovietică în scuarul Academiei de Ştiinţe. Punctul final va fi Complexul memorial Eternitate, unde vor avea loc depuneri de flori.
Diana Caraman/ Sursa foto: captură
Eliberare sau ocupaţie? Drama Basarabiei
Operaţiunea Iaşi-Chişinău nu doar a schimbat mersul războiului, dar a pecetluit soarta Basarabiei. Imediat cu terminarea operațiunilor militare, în Basarabia a revenit administrația sovietică.
Chiar din primele zile de ocupaţie sovietică, în armata roşie au fost mobilizaţi cel puţin 150 de mii de basarabeni. Fără o pregătire militară elementară, basarabenii mobilizaţi cu forţa au fost trimişi în cele ma dificile segmente ale frontului. Cel puţin 50 000 din ei şi-au pierdut viaţa.
Totodată, administraţia sovietică s-a răzbunat dur pe basarabeni pentru că după „eliberarea din 1940 nu au renunţat la ideea reunificării cu România. Au urmat deportările şi foamea organizată, naţionalizarea, rusificarea şi munca forţată.
Până la mijlocul anilor 70, basarabenii nu dispuneau cel puţin de paşapoarte. Singurul document de „identitate” a majorităţii basarabenilor fiind carnetul de colhoznic.
Recomandările noastre
