Fitch S&P au retrogradat perspectiva ratingului de credit al României de la „stabil” la „negativ”, din cauza deficitului bugetar excesiv produs de majorările de salarii pentru bugetari și de pensii. Vestea a stârnit îngrijorări legate de vulnerabilitatea fiscală și economică a țării.

Cu toate că nu există încă o scădere a ratingului propriu-zis, acest lucru semnalează un risc de retrogradare la statutul „junk”. Conform specialiștilor, efectele pe termen lung ar putea să apară dacă nu se îmbunătățesc condițiile economice și fiscale.

Consecințele retrogradării ratingului de credit al României. Ce se va întâmpla pe plan economic

Modificările recente ar putea afecta piața obligațiunilor, acțiunilor, precum și percepția investitorilor asupra economiei României.

În contextul în care acest nivel va menține, randamentele ar putea atinge pragul de 8,4%. Modificările ar conduce la o scădere de 16% a prețurilor obligațiunilor. Dacă randamentul depășește 10%, prețurile ar urma să scadă cu până la 26%.

Prin urmare, costurile de împrumut pentru România ar putea să crească, iar randamentele mai mari la obligațiunile existente ar duce la dobânzi mai ridicate pentru noile emisiuni de datorie. Pe 21 februarie, Fitch va actualiza ratingul României.

„Investitorii instituționali, precum fondurile de pensii și companiile de asigurări, care sunt adesea restricționați de la deținerea obligațiunilor cu rating junk, ar putea fi nevoiți să vândă obligațiunile românești dacă două sau mai multe agenții retrogradează ratingul la nivel speculativ”, a explicat analistul Divo Pulitika, Fund Manager, InterCapital Asset Management.

Băncile ar putea fi afectate

Cu toate că retrogradările ratingului de credit nu au un impact direct asupra piețelor de acțiuni, acestea pot influența sentimentul investitorilor. Potrivit analiștilor, o percepție negativă asupra României ar putea provoca ieșiri de capital și scăderi importante pe Bursa de Valori București (BVB).

„Dintr-o perspectivă fundamentală, băncile românești, care dețin volume semnificative de obligațiuni suverane, ar putea fi afectate negativ la nivelul bilanțurilor. O scădere a prețului obligațiunilor le-ar diminua valoarea deținerilor, ceea ce s-ar putea reflecta în pierderi contabile”, a adăugat analistul.

Potrivit acestuia, băncile mari s-ar putea confrunta primele cu dificultăți.

„Băncile mari, precum Banca Transilvania și BRD, componente principale ale indicelui BET, ar putea întâmpina dificultăți – însă amploarea impactului este dificil de estimat în lipsa unor informații publice clare despre structura deținerilor lor de obligațiuni, monedele și scadențele acestora”, a mai spus el.

Creșterea taxelor, o amenințare pentru România

Eventualele creșteri de taxe pe profitul sau dividende ar afecta în mod semnificativ companiile din indicele BET.  De exemplu, o majorare a taxei pe dividende de la 8% la 10% ar duce la reducerea randamentului brut al indicelui BET cu 0,11 puncte procentuale.

De asemenea, o creștere a impozitului pe profit de la 16% la 20% ar putea face acțiunile românești cu 5% mai scumpe. Astfel, interesul investitorilor ar putea să scadă semnificativ.

Retrogradarea ratingului de credit. Impozite mai mari

O retrogradare a ratingului de credit ar forța Executivul să achite mult mai mult pentru finanțarea datoriei. Prin urmare, măsurile bugetare impuse ar fi dure. Deficitul bugetar estimat pentru 2025 este de 7%, conform așteptărilor pieței. Conform analistului, menținerea disciplinei fiscale va fi crucială în următoarele luni.

„Creșterea costurilor de finanțare ar putea determina guvernul să accelereze colectarea taxelor sau să introducă impozite noi, inclusiv asupra consumului sau proprietății”, a precizat specialistul.

Totuși, noile reguli ar putea stabiliza „conturile fiscale pe termen mediu”, însă acestea ar putea să  „încetinească activitatea economică pe termen scurt”.