Când cartea scrie istorie - „Editura de carte” omagiază Ziua Mondială a Cărții

Când cartea scrie istorie - „Editura de carte” omagiază Ziua Mondială a Cărții

În 1906, Aurel C. Popovici (1863-1917), apostolul loialismului românesc publica la Leipzig,  cartea „Statele Unite ale Austriei Mari” o carte în care imagina o federație de state egale în Imperiul Dualist. Transilvania, Banat și Bucovina urmau să fie un stat parte a federației.

Editura de carte prezintă șansa unică de a putea face comenzi de carte, de la marile cărți, la cărțile mai puțin cunoscute care au promovat planuri sau idei democratice care au stat sau ar fi putut să stea la baza unor schimbări istorice profunde.

Cartea care a fost refuzată de maghiari, dar prețuită de un președinte american

Preşedintele Woodrow Wilson a dorit o Austro-Ungarie federalizată. Această structură ţinea practic popoarele cu origini şi aspiraţii naţionale diferite, la un loc. În contrast cu unioniştii români, demnitarul român Aurel C. Popovici a redactat, în 1906, un proiect de federalizare a Austro-Ungariei, intitulat „Statele Unite ale Austriei Mari“.  Proiectul prevedea existența a 15 state, între care Siebenbürgen (Transilvania, Bucovina, Banat) și Seklerland  („Țara Secuilor”). Cartea a apărut în românește în 1939, tradusă din limba germană și cu Prefața scrisă  de către Petre Pandrea, la București, la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”.

Aurel C. Popovici-Genera Credit foto: Wikipedia

În limba germană, limba în care a fost redactat proiectul, acesta se numea „Vereinigte Staaten von Groß-Österreich“. Dar în engleză cum ar fi sunat ? United States of Great Austria? Abrevierea ar fi fost USGA, cam apropiată de SUA!  I se părea echitabil domnului Woodrow Wilson, în 1918, să preia conceptul de „Mitteleuropa“ şi să-l recalibreze, transformîndu-l în brand politic. Şi asta în timp ce Thomas Masaryk, Vasile Stoica, precum şi alţi luptători pentru independenţă şi unitate naţională erau primiţi în SUA de către comunităţile de imigranţi stabiliţi pe „Pământul Făgăduinţei“ şi sprijiniţi să ceară autodeterminarea naţiunilor lor.

Credit foto: Wikipedia

Cartea lui Aurel C. Popovici considera că Viena era „Înalta Poartă”

Cartea lui Aurel C. Popovici dorea ca Viena să fie Înalta Poartă pentru românii din Ardeal și Bucovina. Cartea lui Aurel C. Popovici insista pe existența „Țării Secuilor”, ca stat separat în viitoarea federație în timp ce restul Transilvaniei cu Bucovina și Banatul trebuiau să formeze un singur stat federal, Siebenbürgen:

  1. Deutsch-Österreich (Austria Germană - Austria în prezent și Tirolul de Sud- provincie autonomă în Italia în prezent)
  2. Deutsch-Böhmen (Boemia germană, nord-vestul Cehiei în prezent)
  3. Deutsch-Mähren (Moravia germană - nord-estul Cehiei în prezent)
  4. Böhmen (Boemia, centrul și sudul Cehiei în prezent)
  5. Slowakenland (Slovacia în prezent)
  6. West-Galizien (Galiția de Vest, în Polonia, în prezent)
  7. Ost-Galizien (Galiția de Est, în Ucraina, în prezent )
  8. Ungarn (Ungaria în prezent)
  9. Seklerland (Țara Secuilor, în România în prezent)
  10. Siebenbürgen (Transilvania, Banat și Bucovina de sud, în prezent în România, Bucovina de Nord, în Ucraina, în prezent)
  11. Trento (Trentino, în prezent, în Italia)
  12. Triest (Trieste, în Italia, în prezent)
  13. Krain (Carniola, Slovenia în prezent,)
  14. Kroatien (Croația în prezent)
  15. Woiwodina (Voivodina, Banatul sârbesc, în Serbia în prezent).

Credit foto: Wikipedia

Editura de carte oferă cartea fundamentală: Complexul Înaltei Porți, scrisă de jurnalistul și istoricul Dan Andronic

Cartea scrisă de jurnalistul și istoricul Dan Andronic, disponibilă on-line pe edituradecarte.ro, intitulată Complexul Înaltei Porți se referă la nevoia elitelor politice în diverse momente ale istoriei noastre de a se raporta la „Înalta Poartă”.

„Înalta Poartă” este numele sub care apare Imperiul Otoman în documente și în studii, articole, cărți de istorie. Evul Mediu și chiar debutul modernității stau sub semnul faptului că boierii, singurii care făceau politică se dușmăneau între ei! Unde încercau să aibă prieteni ”contra cost”? Evident, la „Înalta Poartă!” „Complexul” constă în faptul că un pretendent la domnie găsea sau inventa pretexte și fugea la Înalta Poartă ca să „toarne după străvechi obicei”! De multe ori, Marele Vizir și alte pașale reușeau să-l convingă pe Sultan și pârâtul își pierdea capul.

„Complexul Înaltei Porți” a funcționat nu doar la „Stambul”! În diverse epoci, „Înalte Porți” au fost Berlin și Moscova, iar acum este Bruxelles. Se știu prea bine epocile ca să mai intru în amănunte. Citind această carte constați că Paris și Washington DC n-au prea ajuns să fie „Înalte Porți” deși un rol au avut și aceste capitale în impunerea unor favoriți la „tronul românesc” contemporan!

Editura de carte lansează întrebarea: cartea scrie sau nu istorie?

Preşedintele Wilson a lansat deci, acum mai bine de un secol, în 8 ianuarie 1918 o declaraţie-program, „Declarația celor 14 puncte”, Dar, la 8 ianuarie 1918, preşedintele Woodrow Wilson încă mai voia federalizarea Austro-Ungariei! Cartea lui Aurel C. Popovici i-a fost adusă de ambasadorul american de la Viena. Ori, se știe că SUA au declarat război Austro-Ungariei abia în decembrie 1917. Românul nu mai era în viață de ceva timp însă.   De ce i se părea agreabilă ideea? Nu doar pentru că Dunărea străbătea teritorii cam cât Mississippi, ci şi pentru că austriecii şi ungurii aveau în SUA o diasporă activă financiar şi cultural. Deja, în SUA şi Europa sunt publicate numeroase lucrări care fac aceste apropieri.

Editura de carte reamintește faptul că până și Stalin n-a fost străin de lucrarea lui Aurel C. Popovici. Altfel, cum ne explicăm de ce Stalin a impus atunci când s-a introdus sistemul administrativ sovietic cu regiuni și raioane în România, Regiunea Autonomă Maghiară? Aceasta a funcționat în perioada 1952-1960. Din 1960 și până în 1968, s-a numit Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară.

Să nu uităm că nici Hitler nu a fost străin de o carte care a circulat în limba germană în Austria sa natală. Altfel, de unde ideea lui cu Sudetenland materializată prin Acordul de la Munchen din 1938 sau, de unde ideea regentului Miklos Horthy de a lua prin Primul Dictat de la Viena din 2 noiembrie 1938, părți din Slovacia și Sud-Vestul Ruteniei Carpatice (azi, Transcarpathia, în Ucraina), părți ale Cehoslovaciei?

Credit foto: Wikipedia

Vrea Peter Magyar să reia ideea lui Aurel C. Popovici?

Cartea lui Aurel C. Popovici a avut un rival în persoana contelui Albert Apponyi (1846-1933). Contele Apponyi a fost Ministrul Învățământului în perioada 1907-1910. El a propus legea care i-a purtat numele, „Legea Apponyi”. La 9 mai 1907, legea sa a înlocuit legea din 1868, care se numea „legea liberală a naționalităților” (legea XLIV din 7 decembrie 1868). Legea lovea în școlile confesionale românești, sârbe, slovace și chiar germane. Mai târziu, Apponyi a fost parte a delegației Ungariei în 1919-1920, la Paris, unde s-a duelat în dezbateri cu Nicolae Titulescu.

Apponyi Albert - Credit foto: Wikipedia

La 3/16 octombrie 1918, parțial, cartea lui  Aurel C. Popovici din 1906, stătea la baza manifestului Împăratului Carol de Habsburg „Către popoarele mele credincioase”. El spera ca Austro-Ungaria să devină o federație cu 7 state, fără recunoașterea românilor, regiunile locuite de ei continuând să fie incluse în Ungaria. Ciudat este că pentru acest suveran, Bucovina de Nord-Vest cu orașele Cernăuți și Storojineț ar fi trebuit să aparțină...Ucrainei care se rupsese de Rusia Țaristă . Ucraina a avut în perioada 1917-1921, un război de independență, aliată cu polonezii, contra Rusiei Sovietice. Ucrainenii liderului naționalist, promotor al independenței Ucrainei,  Simon Petliura simpatizau cu Austro-Ungaria, rivala Rusiei care ieșise din război, la 3 martie 1918, prin pacea de la Brest-Litovsk.

La 6/19 octombrie 1918, la Iași, ”Declarația Comitetului Național al românilor emigranți din Austro-Ungaria” cerea unirea cu România.

Așadar, planurile lui Viktor Orban, Peter Magyar par să aibă pe undeva sorgintea în ideea unui român loialist, în privința strângerii relațiilor dintre Ungaria, Polonia, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia. Evident, propaganda lui Peter Magyar se va intensifica în Transilvania, via UDMR, în stilul politicii lui Istvan Tisza. Istvan Tisza a inspirat numele formațiunii politice a lui Peter Magyar.