Astăzi este ziua Mondială a Fotografiei. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) și Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”, în urmă cu 177 de ani.

„O imagine din anul 1970 cu bulevardul Kiseleff, Arcul de Triumf şi Casa Scânteii. Cel care a editat această carte poştală a avut grijă să şteargă liniile aeriene de contact ale troleibuzelor care stricau peisajul”. Fotografia apare pe „Bucureștiul în imagini” și este un martor tăcut și „colorat” al vremurilor de acum 40 de ani.

În ceea  ce privește apariția fotogradfiei la noi, ei bine, românii, așa cum le este obiceiul, au apelat foarte rapid la invenția străinilor. La doar câțiva ani de la apariția dagherotipiei, pe malurile Dâmboviței cucoanele se fotografiau în „cabinete”.  

De-a lungul anilor, tot mai mulți oameni au sprijinit și au încurajat organizarea unei manifestări având în prim-plan fotografia. Astfel în 2009, australianul Korske Ara, un tânăr pasionat de fotografie, a lansat Proiectul Zilei mondiale a fotografiei, care din anul următor a adunat tot mai mulți participanți, galeria de fotografii, găzduită on-line, adunând mii de fotografii ce surprind aspecte incredibile din numeroase locuri ale planetei.

Amator, profesionist sau poate aflat la prima fotografie, această zi este dedicată celor pasionați de fotografie, din orice colț al planetei. Fie că este vorba despre un peisaj, portret sau despre surprinderea unei acțiuni, a unui aspect din viața de zi cu zi, fotografia este mai mult decât o imagine, este o poveste. Site-ul www.worldphotoday.com vine în întâmpinarea celor care doresc să marcheze Ziua Mondială a fotografiei sugerând organizarea de reuniuni în care cei cu experiență în această artă să ofere celor mai puțin cunoscători date despre tehnicile noi de realizare a fotografiilor, dar și organizarea de excursii și de plimbări pentru a realiza cât mai multe fotografi, informează www.agerpres.ro.

Ziua mondială a fotografiei este o celebrare a capacității de comunicare prin fotografie, capabilă să unească comunitățile la nivel local, dar și global. Într-o lume în care milioane de imagini sunt încărcate în fiecare minut, această zi a determinat mii de oameni să contribuie cu o fotografie la atingerea unui scop simplu: "să împartă lumea lor cu lumea întreagă".

Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) și Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ''daghereotipie'', în urmă cu 177 de ani. Louis Daguerre împreună cu Joseph Nicéphore Niépce, care se ocupa cu captarea imaginilor din exterior pe un suport solid, au perfecționat sistemul, punând la punct procedeul amintit. Înaintea perfectării acestui procedeu, în 1826, Nicéphore Niépce a captat o fotografie cunoscută sub numele de „View from the Window at Le Gras” printr-un proces numit „heliografie”, considerată cea mai veche fotografie din lume.

După moartea lui Niépce, Daguerre continuă experimentele împreună cu fiul acestuia, Isidore. Folosește ca agent sensibilizator iodul pus pe o placă de cupru, acoperit cu un strat de argint. Printr-o developare în vapori de mercur se obține o imagine negativă în relief (o matriță). O fotografie realizată de inventator în 1837 prin „daghereotipie”', a reprezentat un colț din atelierul său. La 9 ianuarie 1839, invenția a fost prezentată Academiei Franceze de Științe și Louis Daguerre a obținut brevetul, fiind considerat părintele fotografiei.

Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul și a anunțat invenția ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”. Procedeul „daghereotipiei”' a fost folosit după aproximativ 11 ani, în numeroase studiouri din New York, marcând începutul erei moderne în fotografie.

Românii s-au adaptat repede la noile invenții. Încă din 1842, fotografia (dagherotipia) era cunoscută și practicată în România. Primul aparat fotografic cunoscut și folosit la noi a fost cel cumpărat de Colegiul „Sf. Sava” (1840). În 1843 a apărut și primul atelier fotografic, pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei).

În 1844 se stabilește la București și pictorul Carol Popp de Szathamari, care are marele merit de a fi primul fotograf român și primul fotograf-reporter de război din lume. În timp, în Capitală apar și alți fotografi: W. Wollenteit, apoi Franz Mandi (în 1877 își deschide atelier pe Calea Victoriei nr. 21). Din 1888, când Szathmari moare, F. Mandi rămâne primul fotograf al Capitalei. În perioada 1843-1906, în București au existat 132 de fotografi, cu peste 150 de ateliere fotografice.