Calendar ortodox sâmbătă, 21 mai. Zi de mare sărbătoare pentru români. Pomenirea Sfinților Constantin și Elena

Calendar ortodox sâmbătă, 21 mai. Zi de mare sărbătoare pentru români. Pomenirea Sfinților Constantin și Elena Sursa foto: arhiva EVZ

21 mai este o zi de mare sărbătoare pentru români, fiind pomeniți Sfinții Constantin și Elena. Ei sunt cunoscuți ca fiind conducătorii „Epocii de aur”. Lor le datorăm faptul că creștinismul a ajuns o religie permisă. Jertfele sângeroase au fost interzise, iar ziua de duminică a fost dedicată odihnei.

Sfinții Constantin și Elena sunt celebrați cu mare fast în România, mulți dintre oameni purtându-le numele. Deși sunt extrem de cunoscuți, nu toată lumea cunoaște povestea lor, care a început când Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost declarat împărat roman.

Povestea spune că Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia "prin acest semn vei învinge". Acest semn i-a apărut înaintea luptei de la Podul Vulturului, contra lui Maxenţiu. Ajutorul divinității nu s-a oprit aici. Noaptea, în vis, Mântuitorul i s-a arătat și i-a cerut să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte. Constantin a câștigat lupta și a mărturisit că acest lucru s-a produs "prin inspiraţie divină".

Creștinismul devine „religie permisă” în 313, atunci când Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan. Atunci sunt luate măsuri favorabile Bisericii creştine, înlăturând pedepsele contra credincioșilor creștini. De asemenea, a fost îmbunătățit tratamentul din închisori și s-a dispus o metodă mai ușoară de eliberare a sclavilor, acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici.

Ne puteți urmări și pe Google News

Împăratul Constantin mai dispune protejarea prin lege a săracilor, orfanilor și văduvelor. Îngreunează divorțul și pedepsește adulterul. Bisericii i-au fost atribuite casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici.

Sfinții Constantin și Elena, cărora le datorăm faptul că creștinismul a ajuns o religie permisă

Duminica a devenit sărbătoare săptămânală a creștinismului în anul 321. Această zi a fost dedicată odihnei, iar soldații asistau la slujbă.

Împăratul Constantin și familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari și mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Din dorința de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie.

Sfântul Constantin a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, și a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Sfânta Elena a fost o creștină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcașuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum și alte 18 lăcașuri de cult. Ea a mers la Ierusalim și se spune că a găsit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus. Părțile de lemn sfânt au fost mutate. O parte a fost așezată chiar în Ierusalim, iar cealaltă parte a adus-o în împărăteasca cetate.

Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327, după ce a ajuns la Constantinopol.

Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!