Bullying-ul este o problemă frecventă în școlile din țara noastră, apărând aproape zilnic sau săptămânal. Acest fenomen afectează negativ pe toți cei implicați: atât pe agresor, cât și pe victima sa, pe martorii conflictului și pe toți cei conectați, direct sau indirect, cu situația. Cum școala începe în mai puțin de o lună, este important de știu cum poate fi gestionată agresiunea din școli.

Specialiștii subliniază că bullying-ul este o problemă comunitară și necesită soluții la nivel de comunitate.

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul reprezintă un comportament repetat și intenționat de rănire a unei persoane percepute ca fiind mai slabă decât agresorul. Nu se referă la incidente izolate, ci la un tipar de comportament care, dacă nu este stopat, se agravează în timp. Bullying-ul implică un dezechilibru de putere real sau perceput, unde victima se simte neputincioasă și vulnerabilă.

Comportamentele de bullying pot fi diverse: - Fizice: includ lovirea, împingerea sau distrugerea proprietății victimei. - Verbale: implică tachinări, insulte sau amenințări. - Relaționale: se manifestă prin răspândirea zvonurilor și excluderea din grupuri sociale.

Un studiu realizat în SUA, bazat pe date din trei sondaje naționale, arată că formele cele mai frecvente de bullying includ insultele verbale, poreclele, loviturile, agresiunile directe, furtul și excluderea socială.

Bullying-ul nu se limitează la spațiul fizic al școlii. Există și hărțuirea online sau cibernetică, care adaugă un nivel suplimentar de pericol. Aceasta implică postarea sau trimiterea de mesaje electronice care hărțuiesc, amenință sau umilesc o persoană. Platformele de social media, blogurile, mesageria instant sau mesajele text sunt doar câteva dintre modalitățile prin care hărțuirea cibernetică poate avea loc.

Consecințele bullying-ului

Bullying-ul afectează profund viața școlară, socială și emoțională a victimelor. În ultimii ani, fenomenul a atras mai multă atenție din cauza tehnologiei și a noilor forme de comunicare care permit hărțuirea pe internet, prin telefonul mobil sau pe rețelele de socializare. Adesea, adulții tind să minimalizeze bullying-ul, considerându-l o parte „normală” a copilăriei. Totuși, acesta este o problemă serioasă, cu consecințe grave.

Victimizarea începe de la o vârstă fragedă. Adolescența este o perioadă în care apartenența la grup și dorința de a fi acceptat sunt esențiale. În acest context, bullying-ul poate afecta dezvoltarea identității personale și poate duce la probleme de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea și depresia. De asemenea, agresorii tind să devină mai populari în rândul colegilor, iar normele de grup pot ajunge să încurajeze astfel de comportamente.

Bullying-ul are efecte negative asupra performanțelor școlare ale victimelor. Violența și intimidarea pot face ca elevii să evite școala, să se simtă nesiguri și să aibă dificultăți în a se concentra. În cazuri extreme, bullying-ul poate duce la abandon școlar. Conform unui raport al UNESCO, aceste probleme reduc calitatea educației și afectează perspectivele viitoare ale victimelor în ceea ce privește educația și cariera.

Bullying-ul are, de asemenea, efecte grave asupra sănătății emoționale. Violența fizică poate duce la răniri grave, iar violența sexuală implică riscuri suplimentare, cum ar fi infecții cu transmitere sexuală sau sarcini nedorite. Copiii și adolescenții care sunt victime ale bullying-ului au un risc crescut de a dezvolta depresie, anxietate, stima de sine scăzută și chiar gânduri suicidare.

Există soluții

Este esențial ca părinții să fie atenți la comportamentul copilului lor și să discute deschis cu acesta. Validarea sentimentelor copilului este crucială, la fel și sprijinul oferit. De asemenea, părinții trebuie să fie modele pozitive, deoarece comportamentele de bullying se învață adesea din mediu.

Educația este cheia în combaterea bullying-ului. Profesorii și părinții trebuie să fie informați și să discute deschis despre bullying. Organizarea de întâlniri pe această temă poate ajuta la identificarea și soluționarea problemelor.

Este important ca părinții să nu confrunte direct agresorul. În schimb, ei ar trebui să colaboreze cu personalul școlar pentru a găsi o soluție. Agresorii au și ei nevoie de ajutor pentru a înțelege că comportamentul lor este inacceptabil și pentru a învăța să își controleze impulsurile.

Martorii și victimele bullying-ului trebuie să înțeleagă că nu sunt neputincioși. Profesorii și consilierii școlari ar trebui să îi protejeze pe martori și să le ofere sprijinul necesar.

În România, copiii și adolescenții care se confruntă cu bullying-ul pot apela la Telefonul Copilului (116111) pentru a primi asistență gratuită. Părinții pot, de asemenea, să contacteze un psiholog pentru ajutor specializat, potrivit doc.ro.