Guvernul României a elaborat un plan de acţiune în 63 de puncte menit să corecteze deficienţele structurale indicate într-un raport al Comisiei Europene.

Raport care analizează măsurile comunitare de redresare economică şi adeziunea statelor-membre la noul crez continental, scos din jobenul programelor europene şi reînvestit cu puteri mântuitoare – Agenda Lisabona. “Salvatorul” economiei româneşti este, după datele furnizate în cadrul unei conferinţe susţinute vineri la Palatul Parlamentului,  un tehnocrat intrat în sistem fără sprijin politic, dispus să înveţe toată viaţa şi capabil să se adapteze permanent pe o piaţă a muncii extrem de flexibilă. Dacă România nu-şi creşte un astfel de funcţionar-model, mai rămâne o soluţie: investitorul chinez.

În martie 2000, la Lisabona, responsabilii politici europeni se puneau de acord asupra unui proiect descris la vremea respectivă ca “cea mai importantă provocare comunitară din următorii ani”. I s-a spus, simplu, “Agenda Lisabona”, iar scopul său a aprins imaginaţiile de la Bruxelles: transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă economie mondială prin producerea unui capital uman capabil să pună pe picioare un sistem care inovează permanent.

Economia care se gândeşte pe sine prin intermediul celor care o gândesc a rămas mulţi ani un proiect de cabinet, fără rezultate concrete. Actuala criză economică a readus însă în vârful agendei comunitare chestiunea Lisabona. Capitalismul european trebuie să se reinventeze. Pieţele financiare au nevoie de o cu totul altă structură. Administraţiile publice necesită expertiza unui nou corp de funcţionari eliberaţi de tiparele gândirii inerţiale.

Inovaţia şi reutilizarea resurselor, plus “economia care învaţă” au revenit pe buzele liderilor politici. România a adoptat rapid discursul. Guvernul de la Bucureşti a anunţat investiţii fără precedent în infrastructură, programe de protecţie a mediului, plus susţinerea sectoarelor cercetării româneşti, mereu neglijate în deceniile postcomuniste. Criza ne-a adus aminte de ceva ce uitasem: fără oameni nu se pot construi sisteme.

Criza trece, oamenii rămân

Puterea unei naţiuni care nu dispune de un potenţial demografic imens stă chiar aici: în capacitatea de a-şi produce specialiştii de care are nevoie. Un lucru cert: la ora actuală, stăm prost. Implementarea reformelor structurale prevăzute prin Strategia Lisabona e doar pe hârtie. Comisia Europeană o spune clar într-un raport publicat la sfârşitul lui ianuarie 2009: “Dezvoltarea economică şi socială în România este limitată de administraţia publică slabă, atât la nivel central cât şi la nivel local, şi de sistemul judiciar ineficient”.

Bucureştiul încearcă să mişte însă lucrurile în direcţia pozitivă. În cadrul unei întruniri desfăşurate vineri la Palatul Parlamentului, cu participarea a aproape 70 de politicieni, academicieni, sindicalişti sau oameni de afaceri, vocile oficialilor români au spus-o în clar: acţionăm sau ne prăbuşim. Direcţia e clară anul acesta, statul trebuie sa investească în infrastructură pentru a suplini impotenţa actorilor privaţi de a duce economia naţională înainte.

Viitoarea relansare necesită însă pregătire din timp. De fapt, o spun guvernanţii, chiar de acum. România trebuie să-şi reinventeze metodele de pregătire profesională, dar mai ales trebuie să susţină activ cercetarea autohtonă şi “uzina” de produs tehnocraţi. Fără resursa umană de calitate, combaterea crizei rămâne un simplu deziderat. Dacă eşuăm, nu ne rămâne decăt să ne îndreptăm spre ţările cu o capacitate investiţională nealterată de criză. China e doar un exemplu dintr-un viitor în care investitorul asiatic s-ar putea reconverti în mântuitor mioritic.

TIMPURI NOI

Armatele de tehnocraţi ar putea câştiga războiul pentru România Ştim de mult timp că avem nevoie de reforme structurale. Paradoxal, actuala criză economică ar putea fi şansa României de a ataca frontal problemele care o macină de ani de zile. Dacă recesiunea ne obligă să privim altfel realităţile din jurul nostru, atunci combaterea ei merge dincolo de simpla reducere a cheltuielilor, de mecanismele protecţiei sociale sau de coordonarea măsurilor fiscale.

Acesta e mesajul subliminal transmis în cadrul unei conferinţe desfăşurate vineri la Palatul Parlamentului la initiaţiva Departamentului pentru Afaceri Europene al Guvernului României. Printre alţii, Dan Nica, viceprim ministru, Leonard Orban, comisar european, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor sau Bogdan Hossu, preşedintele “Cartel Alfa”, au vorbit despre provocările aflate în faţa unei Românii devorate de termita recesiunii, dar mai ales despre şansele de a transforma ameninţările actuale în oportunităţi.

> “Fără acţiunile prevăzute de programul Lisabona nu avem şanse de relansare pe termen mediu şi lung. Sistemul public trebuie reformat pentru ca selecţia în interiorul său să nu se mai facă pe criterii politice, ci tehnocratice. De asemenea, avem nevoie de un management bazat pe rezultate, nu pe repartizarea banilor. În România, nimeni nu evaluează cum s-au folosit banii publici”, a susţinut ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

> “Dacă în trecut puterea naţiunilor depindea de mărimea armatelor, în prezent ea depinde de ştiinţă”, Ionel Haiduc, preşedinte Academia Română > “Doar factorul uman ne poate scoate din criză. Să urmăm exemplul Finlandei din anii ’90, când o recesiune profundă i-a obligat pe nordici să investească masiv în sectorul cercetării. Şi la noi sunt astăzi necesare restructurări semnificative”, Leonard Orban, comisar european

> “Mi se pare o incongruenţă să investim în săli de sport, dar să lăsăm baltă cercetarea. Şi nu e singura acţiune ilogică: cumularea pensiei cu salariul se bate cap în cap cu politicile de ocupare a pensionarilor”, Bogdan Hossu, preşedinte Cartel Alfa

EXIGENŢE În catalogul Bruxelles-ului, avem doar note de trecere

• Creşterea economică puternică a României s-a bazat pe consum şi a supraîncălzit economia, făcând-o vulnerabilă în faţa crizei financiare
• Politica fiscală a continuat să rămână una de tip expansionist, cu un nivel al deficitului bugetar în creştere la 5.2% în 2008 de la 2.5% în 2007
• Ajutorul de stat acordat sectoarelor industriei şi serviciilor a fost estimat la 0.56% din PIB, peste nivelul mediei comunitare de 0.42%
• Creşterea salariilor în 2008 a fost mult mai rapidă decât creşterea productivităţii
• România continuă să opereze unul dintre cele mai împovărătoare sisteme de taxe administrative din lume, cu companii ce plătesc 113 taxe pe an
• Infrastructura prezintă deficienţe serioase, cu doar câteva sute de kilometri de autostrăzi şi un sistem feroviar învechit. Serviciile TCI joacă un rol limitat în economie şi doar 35% din serviciile publice din România sunt integral disponibile online
• Lipsa abilităţilor de bază în rândul tinerilor e produsă de slăbiciunile sistemului educaţional. Participarea adulţilor la educaţie şi formare rămâne una din cele mai scăzute din UE. Agricultura, deşi complet neproductivă, utilizează circa o treime din forţa de muncă ocupată
• Mai mult de jumătate din elevii de peste 15 ani au deficienţe la citit. Unul din cinci elevi părăseşte prematur şcoala