Dezvăluire bombă în dosarul Ferma Băneasa. O informație de ultimă oră poate arunca totul în aer. Judecătoarea Florentina Dragomir, cea care a făcut parte din completul care a dat sentințele, recunoaște că jurământul era obligatoriu, atunci când a fost numită în funcția de judecător. Ea profesează în această calitate de 12 ani, iar acum face parte din „Completul negru” de la Înalta Curte de Casație și Justiție. CSM a confirmat că la mapa profesională a magistratului nu există dovadă jurământului de judecător.

Bombă în dosarul Ferma Băneasa. Florentina Dragomir, judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) care a făcut parte din completul care a dat sentințele, recunoaște că lipsa jurământului atrage după sine nulitatea numirii în funcție.

Asta după ce CSM a confirmat că la mapa profesională a fostei procuroare Dragomir nu există dovadă jurământului depus în calitate de judecător.

Florentina Dragomir a devenit judecător în primăvară anului 2009, când cererea să a fost admisă de Plenul CSM.

Concret, judecătoarea Florentina Dragomir susține în teza să de doctorat intitulată „Răspunderea penală a magistratului”:

„Depunerea jurământului s-a păstrat în sistemul judiciar actual, fiind o obligație legală care, dacă nu este îndeplinită, duce la nulitatea numirii în funcție”.

În teza de doctorat apărută la Editura C.H. Beck, în 2011, judecătoarea arată că depunerea jurământului în funcția de magistrat este un mijloc privilegiat și solemn de a consolida încrederea acordată magistratului la momentul învestirii sale.

Bombă în dosarul Ferma Băneasa

Lumea Justiției precizează că, logic, nulitatea numirii în funcție a judecătorului fără jurământ are drept consecință nulitatea tuturor hotărârilor pronunțate de acesta.

Printre dciziile pronunțate de judecătoarea Dragomir se numără, cea de condamnare din dosarul „Fermă Băneasa”.

Înb acest dosar, „completul negru ICCJ”, din care face parte și Florentina Dragomir, l-a executat pe avocatul Robert Roșu pe motiv că acesta și-a exercitat profesia.

Lumea Justiției prezintă fragmentul din lucrarea „Răspunderea penală a magistratului” în care Florentina Dragomir arată că lipsa jurământului în calitate de magistrat atrage nulitatea numirii în funcție:

„Cel mai adesea, fides semnifică respectul pentru cuvântul dat, chiar dacă a primit sensuri de: bună credință (respect al sincerității), loialitate (respect al unui angajament sau a unui cod moral), promisiune, protecție, interpretare dată și de filosofii juriști români în încercarea de a defini bună credință: fundamentul justiției este încrederea, adică statornicia și adevărul în vorbe și fapte”.

La români, se arată în teza de doctorat a judecătoarei, fides era consolidat, prin jurământ, mijloc privilegiat și solemn de a întări încrederea. Depunerea jurământului se făcea țînând mâna dreapta întinsă, fapt ce relevă legătură dintre jurământ și credință. De altfel, jurământul era metodă cea mai eficace de a împărți credință dar și de a-i constrânge pe inamici în promisiunea făcută și să mărturisească adevărul.

Apoi, Dragomir mai arată că „pentru magistratul român (militar sau civil), fides este o virtute inclusă în categoria de valori morale, care impune obligația de a avea grijă de„încrederea” acordată odată cu acceptarea misiunii și de a respectă cuvântul dat, de a îndeplini, în mod fidel, atribuțiile încredințate”.

„Pentru magistrat, fides semnifică, cel mai adesea, o putere apropiată de noțiunea de imperium, cuvântul sau fiind strâns legat de cel al Statului iar, dacă nu era respectat, atrăgea răspunderea publică. Depunerea jurământului în față liderului adunării care îl vota, prin intermediul mâinii drepte, angaja „încrederea” magistratului abilitat de a antrena fides publică și de a conduce negocierile dintre părți, iar loialitatea cerută magistratului devenea o obligație religioasă. Fides pentru judecător înseamnă loialitate, adică să fie total incoruptibil și să nu fie părtinitor, deci să fie imparțial”, scrie în teza de doctorat.

Florentina Dragomir, în teza de doctorat: „Depunerea jurământului, o obligație legală”

Apoi, Florentina Dragomir completează:

„ Depunerea jurământului, că mijloc privilegiat și solemn de a consolida încrederea acordată magistratului la momentul învestirii sale, s-a păstrat și în sistemul judiciar actual, fiind chiar o obligație legală care, dacă nu este îndeplinită, duce la nulitatea numirii în funcție. În prezent, poate că valențele acestui „ritual” sunt mai restrânse și nu au consecință unei obligații religioase a magistratului investit cu încrederea de a reprezenta Statul sau de a negocia înțelegerile dintre părți. Esență jurământului rămâne însă obligația morală (uneori chiar divină, aspect care nu poate fi exclus din viață unui om, fie el și magistrat) de a rămâne imparțial, de a judecă, drept și fără prejudecăți, toate pricinile care i se aduc spre cumpănire.

Dincolo de caracterul oficial al depunerii jurământului, care, în fapt, marchează începutul carierei unui magistrat, rămâne conștiința acestuia de a angaja încrederea pentru care a fost investit și a îndeplini întocmai îndatoririle ce-i revin în activitatea judiciară”.

CSM a confirmat la solicitarea Lumea Justiției că la mapă profesională nu există jurământul depus de Florentina Dragomir în calitate de judecător.

„Vă comunicăm că în evidențele referitoare la carieră doamnei judecător Florentina Dragomir se regăsește numai jurământul depus de doamna judecător la numirea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, a transmis CSM.

Hotărârile pronunțate sunt nule

În acest context, hotărârile pronunțate de un judecător numit nelegal în funcție sunt nule

Prin mențiunea din teza de doctorat, Florentina Dragomir și-a tras singură preșul de sub picioare, scrie sursa citată.

Asta întrucât ea însăși se află în situația pe care o prezintă în teza să de doctorat, adică nu are la mapă profesională jurământul depus în funcția de judecător.

Florentina Dragomir a fost eliberată din funcția de procuror și numită într-o funcție nouă pentru care era nevoie de un nou jurământ.

Concret, procuroarea Florentina Dragomir a devenit judecător în primăvară anului 2009, când cererea să a fost admisă de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 873 din 21 mai 2009:

„Propune Președintelui României eliberarea din funcție a doamnei Dragomir Florentina, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și numirea acesteia în funcția de judecător la Tribunalul București, cu recunoașterea gradului profesional corespunzător curții de apel, începând cu dată de la care postul vacant de judecător va fi redistribuit în statele de funcții...”.