Bolojan explică dezechilibrele salariale din sistemul public. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Bolojan explică dezechilibrele salariale din sistemul public. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRRIlie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că diferențele mari dintre salariile din sectorul public sunt rezultatul modificărilor repetate ale legii salarizării și al limitărilor bugetare cu care se confruntă România.

Declarațiile au fost făcute marți, 27 mai, în contextul discuțiilor privind noua lege a salarizării, reformă inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit lui Bolojan, actualul sistem a permis apariția unor discrepanțe majore între angajați cu atribuții similare, în funcție de instituția în care lucrează sau de sporurile acordate în timp.

El a avertizat că România riscă să piardă peste 770 de milioane de euro din fonduri europene dacă legea salarizării nu va fi adoptată până în toamnă.

Bolojan: legea salarizării a fost modificată de prea multe ori

Șeful Executivului a declarat că legea salarizării unitare a fost schimbată în repetate rânduri de diferite guverne și ministere, ceea ce a dus la apariția unor inechități între categorii profesionale.

„Fiecare categorie socială, în funcție de influență, la un moment dat a avut un ministru care a încercat să o ajute și a introdus sporuri și diferite condiții, creând un cadru în care au apărut dezechilibre destul de mari”, a afirmat Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că există angajați care desfășoară activități similare, dar sunt remunerați diferit doar pentru că lucrează în instituții diferite. Printre exemplele oferite se numără personalul care gestionează fonduri europene, unde sporurile pot varia între 20% și 80%.

Presiunea bugetară limitează majorările salariale

Premierul interimar a subliniat că România are o capacitate redusă de a susține noi creșteri salariale în sectorul public. Potrivit datelor prezentate, fondul total de salarii din sistemul public ajunge în 2026 la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB.

În același timp, România colectează la buget sub 30% din PIB, în timp ce media europeană este de aproximativ 40%. Din aceste venituri, aproape 39% sunt alocate salariilor din sectorul public, comparativ cu media europeană de circa 25%.

PNRR

PNRR. Sursa foto: Dreamstime.com

„Capacitatea țării de a mai face creșteri ale anvelopei salariale este foarte scăzută”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, în urma negocierilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, s-a convenit o majorare a anvelopei salariale de aproximativ 8 miliarde de lei pentru anul viitor, fără a depăși pragul de 1,1% din PIB.

Reforma salarizării, condiție pentru fondurile din PNRR

Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR. Adoptarea reformei este condiționată de respectarea unor criterii privind echitatea salarială și sustenabilitatea cheltuielilor publice.

Guvernul urmărește eliminarea diferențelor considerate nejustificate și stabilirea unui sistem salarial mai predictibil în administrația publică. Reforma ar urma să se aplice integral, fără etapizări, potrivit explicațiilor oferite de premierul interimar