Bolojan despre salariile bugetarilor: Nu putem crește cu mult mai mult decât economia noastră poate suporta

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că noua Lege a salarizării trebuie construită în limitele pe care economia și bugetul României le pot susține. În contextul negocierilor cu sindicatele, acesta a respins revendicările salariale pe care statul nu le-ar putea acoperi și a atras atenția că o creștere excesivă a cheltuielilor cu personalul bugetar ar putea afecta inclusiv ratingul de țară.

Bolojan: Solicitările sindicatelor sub nicio formă nu pot fi acoperite

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că una dintre cele mai riscante decizii ar fi adoptarea unei legi care ar majora masa salarială din sectorul public peste nivelul permis de evoluția economiei.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a afirmat Bolojan.

El a avertizat că repetarea acestei situații ar putea pune presiune asupra ratingului României.

„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a declarat premierul interimar.

Potrivit acestuia, o eventuală deteriorare a ratingului ar putea obliga guvernele viitoare să ia măsuri de corecție, cu efecte asupra veniturilor reale atât în sectorul public, cât și în cel privat.

„Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama”, a spus Bolojan.

Ce bani ar putea fi alocați pentru salariile bugetarilor

Bolojan a explicat că, în prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă 8,1% din PIB, în scădere de la 9,4% în 2024. România și-a asumat ca acest indicator să ajungă la 7,9% din PIB până în 2030.

În aceste condiții, premierul interimar estimează că fondul total de salarii ar putea fi menținut într-un interval cuprins între 7,9% și 8,1% din PIB.

„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pentru anul viitor, ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde”, a explicat Bolojan.

O limită suplimentară este impusă de angajamentele asumate prin PNRR, potrivit cărora creșterea nominală a fondului de salarii nu poate depăși ritmul de creștere nominală a PIB.

Sursa Foto: Arhiva EVZ

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a afirmat el.

În acest an, cheltuielile pentru salariile din sectorul public sunt estimate la aproximativ 166 de miliarde de lei. Pentru anul viitor, plafonul rezultat din aplicarea pragului de 7,9% din PIB ar permite, conform calculelor prezentate de Bolojan, o anvelopă de aproximativ 174 de miliarde de lei.

„Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a spus premierul interimar.

Bolojan: Noua lege trebuie să elimine inechitățile

Premierul interimar susține că adoptarea noii Legi a salarizării este necesară din mai multe motive: menținerea credibilității României în fața partenerilor europeni, investitorilor și agențiilor de rating, asigurarea predictibilității veniturilor bugetarilor pentru următorii ani și corectarea diferențelor salariale existente în sistem.

Bolojan a dat exemplul angajaților care ocupă aceeași funcție și desfășoară activități similare, dar au venituri diferite în funcție de instituția în care lucrează.

El a pledat, totodată, pentru ca stabilirea salariilor din sectorul public să țină cont și de situația angajaților din mediul privat.

„Nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat și care trebuie să se întrețină în funcție de performanțele companiilor și de managementul acestora”, a declarat Bolojan.

Noua Lege a salarizării este și un jalon asumat prin PNRR, de îndeplinirea căruia depind aproximativ 770 de milioane de euro. Liderii principalelor partide au analizat joi proiectul la Palatul Cotroceni, însă discuțiile nu s-au încheiat cu un acord final.