Blocaj la nivel înalt la Curtea Constituțională. Deciziile privind conducerile TVR și Radio România, ținute la sertar de peste trei luni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea Constituțională a României traversează o perioadă în care deciziile sale devin tot mai greu de explicat în spațiul public. La originea acestei situații se află două hotărâri pronunțate în aceeași zi, mai exact pe 29 aprilie 2026, prin care magistrații au constatat că majoritatea membrilor numiți politic în Consiliile de Administrație ale TVR și Societății Române de Radiodifuziune au fost desemnați neconstituțional. Cu toate acestea, deși au trecut 109 zile de la pronunțare și 79 de zile de la depășirea termenului legal de redactare, hotărârile nu au fost trimise la Monitorul Oficial.

Efectul juridic al unei decizii a CCR se declanșează doar din momentul publicării ei în Monitorul Oficial. În consecință, atât timp cât judecătorii amână oficializarea deciziei, persoanele declarate neconstituțional numite își păstrează atribuțiile, votează, administrează resurse publice și adoptă hotărâri în numele celor două mari instituții media de stat.

Blocaj la nivel înalt la Curtea Constituțională. Deciziile privind conducerile TVR și Radio România, ținute la sertar de peste trei luni

Din perspectivă politică, această amânare conservă o formulă de conducere negociată la sfârșitul anului 2025 între partidele aflate la putere. În urma acelei înțelegeri, PNL a preluat șefia TVR prin Adriana Săftoiu, USR a obținut conducerea Radio România prin Robert Schwartz, iar PSD a preluat șefia Autorității Electorale Permanente.

Formula instalată de liberali la Televiziunea Română rămâne intactă atât timp cât CCR nu dă efect propriei decizii. În mod similar, la Radio România, amânarea îl menține în funcție pe reprezentantul sprijinit de USR, protejând astfel întregul echilibru politic stabilit în Parlament.

Peste această stare de fapt s-a suprapus o controversă recentă: o întâlnire neanunțată pe agenda publică între președinta CCR, Simina Tănăsescu, și liderul liberal Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Deși CCR a confirmat întrevederea, instanța constituțională a respins ferm ipoteza că s-ar fi discutat dosare aflate în lucru.

Sediul TVR. Sursă foto: Arhiva EVZ

Încălcarea ponderii parlamentare la numirea conducerilor media

La data de 29 aprilie 2026, Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată de AUR și a pronunțat două soluții distincte. Prima a vizat Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025 privind Consiliul de Administrație al TVR, iar a doua a privit Hotărârea nr. 46/2025 privind conducerea Radio România. În ambele cazuri, desemnarea celor opt membri proveniți de la grupurile parlamentare a fost declarată neconstituțională.

Eroarea reținută de Curte a constat în nerespectarea Legii nr. 41/1994, care obligă Parlamentul să distribuie cele opt locuri în funcție de configurația politică și ponderea fiecărui grup parlamentar. La momentul votului, AUR reprezenta a doua forță din Parlament, având 90 de parlamentari și o pondere de 19,4%, depășită doar de PSD. Cu toate acestea, distribuția locurilor nu a reflectat această proporție, favorizând formațiuni mai mici. CCR a stabilit că procedura a încălcat articolul 1 alineatul 5 din Constituție privind respectarea legilor și principiul statului de drept.

Efectul juridic întârziat creează un absurd instituțional

Deși instanța a constatat că legislativul a încălcat legea, sancțiunea stabilita rămas deocamdată fără consecințe practice. Mandatele celor opt membri din fiecare consiliu nu au încetat la data de 29 aprilie, deoarece actele își pierd valabilitatea doar în ziua publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Contextul creat este unul paradoxal: instanța a stabilit nelegalitatea numirilor, însă propria pasivitate în privința publicării împiedică punerea în aplicare a deciziei. În tot acest timp, Consiliile de Administrație de la TVR și Radio România funcționează normal și adoptă hotărâri invocând drept temei legal tocmai actele parlamentare desființate de Curte.

Termenele legale pentru redactare au fost depășite substanțial

Cadrul legal care reglementează activitatea Curții Constituționale stabilește reguli clare pentru redactarea și publicarea actelor sale. Potrivit Legii nr. 47/1992, deciziile sunt redactate de magistratul-asistent sub îndrumarea judecătorului-raportor, termenul maxim fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. Ulterior, documentele sunt certificate de președintele instanței și de magistratul-asistent.

Pentru cele două soluții din 29 aprilie, termenul legal de redactare s-a împlinit la 29 mai. La jumătatea lunii august, depășirea acestui termen a ajuns la 79 de zile. Surse din interiorul instituției susțin că motivările au fost redactate în termenul legal, însă nu există o explicație oficială pentru lipsa lor din Monitorul Oficial.

Stiripesurse.ro scria în iunie că, în cazul TVR, redactarea era finalizată, dar procesul a fost blocat în așteptarea unei opinii separate din partea judecătoarei Iulia Scântei, aflată la acel moment în concediu. Cu toate acestea, după două luni de la acel moment, decizia rămâne nepublicată.

Impactul diferențiat asupra șefilor TVR și Radio România

Consecințele întârzierii difera pentru conducătorii celor două instituții. La Televiziunea Română, Adriana Săftoiu a fost numită ca reprezentant al Guvernului, iar ulterior Consiliul de Administrație a propus-o pentru funcția de președinte-director general, mandat validat de Parlament prin Hotărârea nr. 50/2025. Din cei 13 membri ai Consiliului care au votat atunci, opt fac parte din categoria celor numiți neconstituțional.

Cu toate acestea, întârzierea publicării îi securizează poziția Adrianei Săftoiu. Deciziile CCR acționează doar pentru viitor, astfel că actele adoptate anterior rămân valabile. Mai mult, funcția sa provine dintr-un act parlamentar distinct, care nu a fost atacat direct. După publicare, Consiliul de Administrație va rămâne fără cei opt membri politici, iar Parlamentul va trebui să relanseze procedura de desemnare.

Situația este mult mai complicată în cazul Radioului Public. Robert Schwartz, președintele-director general al instituției, este el însuși unul dintre cei opt membri ai Consiliului de Administrație a căror desemnare a fost anulată de CCR. Deoarece legea prevede că președintele trebuie ales exclusiv din rândul membrilor titulari ai consiliului, pierderea calității de membru îi afectează direct legitimitatea la conducerea instituției.

Consiliile rămân fără cvorum de funcționare

Ambele instituții au conduceri formate din 13 membri. În momentul în care deciziile CCR vor apărea în Monitorul Oficial, opt dintre aceștia își vor pierde mandatele, rămânând doar cinci membri numiți din afara cotelor parlamentare.

Conform Legii nr. 41/1994, pentru ca un Consiliu de Administrație incomplet să poată funcționa și să ia decizii valide este nevoie de prezența a cel puțin nouă membri atestați. Cu doar cinci membri rămași în funcție, ambele consilii vor intra în imposibilitate legală de funcționare până când Parlamentul va vota noi nominalizări care să respecte ponderile politice reale.

Semne de întrebare privind credibilitatea instanței constituționale

Contextul deja tensionat a fost alimentat de întrevederea neoficială din 14 august dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și liderul PNL Ilie Bolojan. Discuția a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, fără a fi inclusă pe agenda publică.

Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a comentat situația arătând că o astfel de întâlnire „nu este una uzuală” și a pus accent pe importanța separației puterilor și a percepției publice, amintind că actele oficiale și contactele instituționale trebuie să se desfășoare transparent.

Deși nu există dovezi privind vreo înțelegere directă sau vreo discuție referitoare la dosarele TVR și SRR, suprapunerea dintre amânarea de 109 zile a publicării deciziilor și întâlnirile neanunțate ale conducerii CCR ridică serioase semne de întrebare asupra transparenței din justiția constituțională.