„Blestemul mumiei” are o explicație modernă. Cercetătorii avertizează asupra comerțului online cu rămășițe umane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un nou studiu arată că vânzarea online a mumiilor și a fragmentelor de corp uman poate implica riscuri reale pentru sănătate, de la dezvoltarea fungilor până la expunerea la substanțe toxice folosite în trecut pentru conservarea cadavrelor, potrivit Cambridge University Press.

Cercetarea, publicată la 5 august 2026 în International Journal of Cultural Property, analizează comerțul cu rămășițe mumificate vândute pe rețele sociale, site-uri de comerț electronic și prin case de licitații.

Autorii avertizează că obiectele ajung uneori în colecții private și sunt expediate internațional fără informații clare privind riscurile biologice sau regulile de transport.

De la legenda faraonilor la un risc documentat

Legenda „blestemului faraonilor” susține că cei care deschid morminte sau tulbură rămășițele morților pot fi loviți de boală sau moarte. Nu există dovezi științifice pentru o explicație supranaturală.

Mitul a devenit celebru după descoperirea mormântului lui Tutankhamon, în 1922, de către arheologul Howard Carter. Lord Carnarvon, finanțatorul expediției, a murit anul următor, iar mai multe decese au fost ulterior asociate cu presupusul „blestem”.

O analiză publicată anterior în BMJ nu a găsit însă dovezi că persoanele considerate „expuse” blestemului ar fi avut o speranță de viață mai mică decât ceilalți membri ai expediției. Howard Carter însuși a murit în 1939, la 16 ani după Lord Carnarvon.

Noua cercetare mută însă discuția într-un context complet diferit: nu este nevoie să intri într-un mormânt antic pentru a intra în contact cu o mumie. Unele rămășițe umane sau fragmente ale acestora pot fi cumpărate online și trimise direct cumpărătorilor.

Cercetătorii au analizat 128 de anunțuri și postări online

Studiul coordonat de Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire, a analizat 128 de postări și loturi de vânzare provenite de pe platforme Meta, site-uri de comerț electronic, magazine online și case de licitații.

În eșantion au fost identificate 27 de cazuri care implicau părți izolate ale corpului, precum mâini sau picioare, și 21 de capete mumificate complete.

Mai mult de jumătate dintre obiectele analizate erau capete, fragmente de capete, cranii cu țesut sau păr conservat ori așa-numitele tsantsa, cunoscute drept „capete micșorate”.

„Ascensiunea internetului, în special a rețelelor sociale, a amplificat traficul internațional și a stimulat cererea pentru elemente unice de patrimoniu cultural, inclusiv oameni și animale mumificate”, a declarat Kirsty Squires, citată în studiul publicat de Cambridge University Press.

Mucegaiul și microorganismele pot reprezenta un risc

Mumificarea încetinește procesul de descompunere, însă nu transformă rămășițele umane în obiecte sterile.

Țesuturile conservate pot găzdui microorganisme, inclusiv bacterii, drojdii și fungi. Condițiile necorespunzătoare de depozitare, precum umiditatea ridicată și ventilația insuficientă, pot favoriza dezvoltarea acestora.

mumie . sursa foto: https://www.cell.com/

Autorii studiului au identificat în fotografii 13 postări în care rămășițele prezentau semne suspecte de colonizare fungică. Printre acestea se aflau pete albe, gri, galbene sau negre, precum și formațiuni descrise ca având aspect asemănător unui material alb, fibros.

Opt dintre cele 13 postări care prezentau astfel de semne erau anunțuri de vânzare.

Cercetătorii subliniază că organismele nu au fost analizate direct în laborator, astfel că nu se poate stabili cu certitudine ce specii erau prezente. De asemenea, contaminarea microbiană poate exista fără să fie vizibilă într-o fotografie.

Aspergillus, unul dintre principalele riscuri analizate

Printre microorganismele discutate în literatura științifică despre mumii și morminte se află fungi din genul Aspergillus.

Aceștia produc spori microscopici care pot fi transportați prin aer. Majoritatea persoanelor sănătoase îi inhalează fără consecințe grave, însă expunerea poate provoca probleme respiratorii, iar anumite specii pot produce infecții severe în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.

Cercetările anterioare au identificat fungi precum Aspergillus și Penicillium în medii funerare și pe rămășițe mumificate.

Autorii noului studiu precizează însă că riscul ca mumiile istorice să transmită boli persoanelor sănătoase este redus. Problema apare în special atunci când rămășițele sunt manipulate fără măsuri de protecție sau sunt păstrate în condiții improprii.

În analiza realizată de cercetători, 22 de postări prezentau persoane care atingeau rămășițe mumificate fără mănuși.

Nu doar microorganismele pot fi periculoase

Riscurile pot proveni și din substanțele folosite pentru conservarea cadavrelor.

De-a lungul timpului, metodele de mumificare și îmbălsămare au utilizat materiale precum natronul, uleiurile și rășinile. În unele perioade, în special în secolele al XIX-lea și începutul secolului XX, au fost folosite și substanțe care conțineau arsenic, mercur sau plumb.

Aceste elemente toxice pot persista în rămășițele conservate și pot reprezenta un risc în cazul manipulării necorespunzătoare.

În muzee și laboratoare specializate, astfel de obiecte sunt manipulate în condiții controlate. În colecțiile private, însă, cercetătorii spun că nu există garanția că sunt respectate aceleași reguli de protecție.

Rămășițele umane ajung și prin servicii poștale

Unul dintre aspectele analizate în studiu este transportul rămășițelor mumificate prin servicii de curierat și poștă.

Sursa foto: Freepik

Cercetătorii au identificat inclusiv imagini care sugerau expedierea unor rămășițe umane din Marea Britanie către un cumpărător din Statele Unite.

Potrivit studiului, majoritatea companiilor poștale și de curierat analizate au reguli care limitează sau interzic transportul rămășițelor umane intacte, însă politicile pot fi dificil de găsit sau formulate ambiguu.

Această situație poate afecta nu doar cumpărătorii și vânzătorii, ci și angajații care manipulează coletele fără să știe ce conțin.

„Există, de asemenea, dovezi care arată că rămășițele mumificate sunt trimise cumpărătorilor, atât la nivel național, cât și internațional, cu puțină sau chiar fără atenție acordată implicațiilor pentru sănătate și siguranță”, notează Kirsty Squires.

Autorii cer reguli poștale mai clare, o supraveghere mai strictă a piețelor online și o mai bună pregătire pentru personalul din transport și control vamal.

Comerțul online transformă o problemă de patrimoniu într-una de siguranță

Cercetătorii avertizează că internetul a mutat unele rămășițe umane din spații controlate, precum muzee și laboratoare, în colecții private, locuințe și rețele comerciale internaționale.

Dincolo de problemele juridice, etice și de patrimoniu cultural, noul studiu evidențiază și o dimensiune practică: o mumie nu este neapărat un obiect inert și lipsit de riscuri.

Nu există dovezi că „blestemul faraonilor” ar avea o origine supranaturală. Există însă riscuri biologice și chimice care trebuie luate în calcul atunci când rămășițele umane conservate sunt vândute, transportate și manipulate în afara unui cadru specializat.