Becul stins al lui Bolojan, o măsură inutilă de tip comunist. Economie de 1 la sută din consumul național

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul demis Ilie Bolojan a făcut un apel la economisirea energiei electrice, ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu: să stingem becul. Ne-a explicat că el intră în casă pe întuneric. Un discurs populist care promovează o viziune asupra Sistemului Electroenergetic Național similară cu cea dinainte de 1989.

În acest context al presiunii venite de la Palatul Victoria, mai mulți primari din România au adoptat o soluție rapidă și de mare impact vizual: stingerea iluminatului public.

Însă, dincolo de mesajele politice despre responsabilitate, Asociația Română pentru Iluminat (A.R.I.) trage un semnal de alarmă dur. Măsura este o falsă economie care pune în pericol siguranța cetățenilor și, mai grav, maschează un eșec administrativ de proporții: risipirea a peste 5 miliarde de lei din bani publici pe sisteme de „iluminat inteligent” care, în realitate, nu funcționează.

Stinge becul, doar 1% economie cu prețul siguranței publice

Mai multe primării au început să oprească parțial sau total iluminatul stradal pe timpul nopții. La Iași, primarul Mihai Chirica a generat un adevărat haos nocturn, urmat de plângeri masive ale cetățenilor, după ce a decis stingerea luminilor.

La scurt timp, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat un pachet de 25 de măsuri pentru reducerea consumului, incluzând oprirea panourilor publicitare, reducerea iluminatului arhitectural și limitarea încărcării autobuzelor electrice.

Deși oprirea iluminatului neesențial, reclame, clădiri administrative, este recomandată, oprirea sau ciuntirea iluminatului rutier este o eroare gravă.

Impact nesemnificativ

Potrivit A.R.I., tot iluminatul public din România reprezintă doar 1% din vârful de consum al țării. Stingerea acestuia rezolvă infim problema sistemului energetic național, dar creează riscuri uriașe de siguranță rutieră și pietonală.

Pericolul „zebrei” rutiere. Asociația se opune vehement practicii de a stinge stâlpii din doi în doi. Această metodă creează alternanțe bruște de lumină și întuneric care distrug adaptarea vizuală a șoferilor, scăzând dramatic șansele de a observa pietonii.â

Vârful critic de consum energetic este între orele 19.00 și 23.00.

În august, iluminatul stradal pornește abia după 21.00, suprapunându-se doar parțial cu perioada de criză. Stingerea străzilor după miezul nopții ajută strict factura primăriei, nu și Sistemul Energetic Național.

Adevăratul scandal: 5 miliarde de lei pentru o „telegestiune” nefolosită

Situația actuală scoate la iveală o problemă de fond mult mai gravă. Primăriile sting lumina complet pentru că nu știu sau nu pot să o reducă inteligent, deși statul a plătit deja pentru asta.

Între 2020 și 2024, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a alocat peste 3 miliarde de lei către aproximativ 2.500 de localități pentru modernizarea iluminatului. Cu toate proiectele aprobate în 2025 și fondurile europene (POR), suma depășește 5 miliarde de lei.

Scopul principal al acestor bani a fost instalarea sistemelor de telegestiune. Sunt tehnologii care permit reducerea controlată a intensității luminoase („dimming”) de la distanță.

Ce s-a întâmplat în realitate

Multe instalații au fost executate defectuos sau nerecepționate. Primăriile nu au personal instruit pentru a folosi software-ul. Multe sisteme achiziționate sub eticheta de „telegestiune” permit doar pornirea și oprirea generală a străzii, nu controlul precis pe fiecare stâlp în parte.

„Un program de eficiență energetică se măsoară în MWh economisiți și verificați în teren, nu în aparate de iluminat facturate. Ne opunem confuziei dintre a economisi energie și a opri un serviciu public de siguranță. Ce le desparte se numește telegestiune, iar statul român a plătit deja pentru ea.”, spune Dan Vătăjelu, vicepreședinte A.R.I.

Cum se face corect: Exemplele Tulcea și Brașov

Economia inteligentă este posibilă acolo unde fondurile au fost folosite corect. A.R.I. oferă exemple pozitive de administrații care folosesc software-ul, nu întrerupătorul brut:

Tulcea: Sistemul reduce automat intensitatea luminii între 20.30 și 23.30, menținând standardele legale de vizibilitate. Totul se face din soft, generând economii de 52% pe segmentele modernizate, fără a lăsa orașul în beznă.

Brașov: Fluxul luminos scade controlat cu 20% până la miezul nopții și cu 50% după ora 24.00, generând o scădere a consumului cu 35%. Intersecțiile, trecerile de pietoni și zonele cu risc rămân aprinse la capacitate maximă.

Concluzia asociației și un apel la audit

A.R.I. a solicitat oficial Curții de Conturi și Corpului de Control al Ministerului Mediului să efectueze un audit de performanță al zecilor de mii de proiecte finanțate prin AFM.

Cetățenii și statul trebuie să afle câte dintre aceste sisteme inteligente de miliarde de lei funcționează cu adevărat și câte au fost doar contracte bifate pe hârtie, lăsând primarii, în plină criză în 2026, cu singura opțiune de a lăsa orașele în întuneric.