energie electrică-gaze / sursa foto Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Prețurile energiei ar urma să înregistreze un salt de 24% în 2026, atingând cel mai înalt nivel de după momentul invaziei ruse în Ucraina din 2022, informează Banca Mondială.
Banca Mondială anunță scumpiri semnificative la energie în 2026
Evoluția este pusă pe seama efectelor profunde pe care războiul din Orientul Mijlociu le are asupra piețelor globale de materii prime, potrivit celui mai recent raport publicat de Banca Mondială.
La nivel general, materiile prime sunt estimate să se scumpească cu 16% în acest an, pe fondul creșterilor accelerate la energie și îngrășăminte, dar și al atingerii unor valori record pentru mai multe metale esențiale. Analiza subliniază că aceste evoluții vor avea consecințe importante asupra economiei globale, inclusiv asupra pieței muncii și a ritmului de dezvoltare economică.
Atacurile care au vizat infrastructura energetică, precum și blocajele apărute în transportul prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care circulă aproximativ 35% din comerțul maritim global cu petrol, au provocat cel mai amplu șoc de aprovizionare cu țiței consemnat până acum, reducând inițial oferta cu circa 10 milioane de barili pe zi.
Prețul petrolului și efectele în lanț asupra economiei
Chiar dacă ulterior s-a observat o ușoară stabilizare, la jumătatea lunii aprilie prețul petrolului Brent era cu peste 50% mai mare comparativ cu începutul anului.
Pentru 2026, cotația medie este estimată la 86 de dolari pe baril, în creștere față de 69 de dolari în 2025, într-un scenariu în care perturbările majore se diminuează în luna mai, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului.
Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale, a explicat că efectele conflictului se propagă în etape: inițial prin scumpirea energiei, apoi prin creșterea prețurilor alimentelor, iar în final prin accelerarea inflației, ceea ce determină majorarea dobânzilor și a costurilor de îndatorare.
Banca Mondială. Prețuri la energie, Sursa foto: ANRE
Prețurile îngrășămintelor sunt așteptate să urce cu 31% în 2026
Banca Mondială mai arată că cele mai expuse sunt populațiile vulnerabile și economiile emergente, unde o proporție mai mare din venituri este direcționată către alimente și energie, pe fondul unor niveluri deja ridicate ale datoriei publice.
În paralel, prețurile îngrășămintelor sunt așteptate să urce cu 31% în 2026, inclusiv o creștere de 60% pentru uree. Această evoluție reduce accesibilitatea pentru fermieri și riscă să afecteze producțiile agricole viitoare.
Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în situații severe de insecuritate alimentară dacă războiul continuă.
Pe de altă parte, metalele de bază, precum aluminiul, cuprul și staniul, sunt prognozate să atingă niveluri record, susținute de cererea ridicată din sectoare precum centrele de date, industria vehiculelor electrice și energia regenerabilă. În același timp, metalele prețioase își continuă tendința ascendentă, cu o creștere medie estimată la 42% în acest an, alimentată de incertitudinile geopolitice.
Banca Mondială estimează că inflația va ajunge la 5,1% în 2026
Scumpirea generalizată a materiilor prime va pune presiune suplimentară pe inflație și va încetini creșterea economică globală. În economiile emergente, inflația este estimată să ajungă la 5,1% în 2026, peste nivelurile prognozate anterior și în creștere față de 4,7% anul trecut. Ritmul de creștere economică este anticipat la 3,6%, sub estimările precedente.
Dacă tensiunile se vor amplifica, prețul petrolului ar putea urca până la o medie de 115 dolari pe baril în 2026, ceea ce ar accentua presiunile inflaționiste. În acest scenariu, inflația din economiile în curs de dezvoltare ar putea ajunge la 5,8%.
Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, a avertizat că seria de șocuri din ultimul deceniu a redus considerabil capacitatea guvernelor de a reacționa la o criză energetică de asemenea amploare. Acesta a subliniat că măsurile generale de sprijin ar trebui evitate, fiind preferate intervențiile țintite către gospodăriile vulnerabile.
Raportul întocmit de Banca Mondială evidențiază și faptul că volatilitatea prețului petrolului în perioade de tensiuni geopolitice este de aproximativ două ori mai mare decât în intervalele stabile. Totodată, o reducere de 1% a producției poate determina, în medie, o creștere de 11,5% a prețurilor, efecte care se propagă și asupra altor piețe, inclusiv cele ale gazelor naturale și îngrășămintelor, influențând securitatea alimentară și eforturile de reducere a sărăciei.
