De azi se aplică normarea muncii în justiție. Un judecător explică pentru românii care ajung în instanță

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Începând cu data de 15 septembrie se aplică cea mai ambițioasă reformă în justiție. Toate judecătoriile, tribunalele si curțile de apel din România implementează o procedură nouă pentru gestionarea activității, sistem cunoscut public sub denumirea de „normare”. Această schimbare presupune că instanțele vor prelua dosare în funcție de o capacitate maximă de procesare zilnică.

Vă oferim o explicație simplificată a modului în care va funcționa acest mecanism, de ce a fost introdus si care sunt excepțiile. Așa cum a explicat judecătorul Alin Ene, membru al CSM.

Cum funcționează „limita” zilnică de dosare în justiție

Fiecare instanță va avea un număr maxim de dosare pe care le poate procesa într-o zi, calculat în funcție de numărul de judecători. Dacă, spre exemplu, o instanță cu 4 judecători are o limită de aproximativ 6 dosare pe zi și se înregistrează 7 dosare noi, doar 6 vor fi trimise judecătorilor. Dosarul rămas în plus nu se pierde, ci rămâne „în așteptare” pentru a fi repartizat a doua zi.

În schimb, dacă într-o zi se depun doar 3 dosare (sub limita de 6), capacitatea nefolosită se raportează. Astfel, în ziua următoare, instanța va putea prelua dosarele la zi, plus pe cele rămase restante din zilele mai aglomerate.

Ce se întâmplă cu urgențele

Regula dosarelor „în așteptare” nu se aplică pentru absolut toate cauzele. Sistemul a fost gândit cu două tipuri de excepții majore, detaliate în anexa Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642.

Există cauze excluse de la normare, de exemplu încuviințările de executare silită. Acestea nu sunt luate în calculul limitei zilnice. Ele vor fi repartizate imediat judecătorilor, indiferent câte s-au adunat, fără să influențeze numărul dosarelor obișnuite permise în ziua respectivă.

Rămân și cauzele considerate prioritare, cum ar fi ordinele de protecție. Acestea sunt urgente și se dau imediat judecătorilor, chiar dacă se depășește limita zilnică. Diferența este că ele se scad din „porția” zilei următoare. Dacă limita este de 6 dosare și vin 10 ordine de protecție, toate se repartizează pe loc, dar a doua zi instanța va mai avea o capacitate de preluare de doar 2 dosare.

De ce a fost introdus acest sistem

Măsura a fost luată pentru a opri supraaglomerarea instanțelor, întrucât sistemul de justiție nu mai putea menține un standard înalt de calitate în vechile condiții.

Situația care a dus la această decizie este evidentă. Între anii 2020 și 2024, numărul dosarelor noi a crescut cu peste 27%. În ultimii ani, judecătorii români au primit de 3 până la 4 ori mai multe dosare noi comparativ cu media din Europa. În tot acest timp, numărul de judecători și grefieri a rămas neschimbat timp de 10 ani.

Timpul fizic de muncă a rămas același: 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână și aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an.

Tranziția în 3 ani

Pentru a nu bloca brusc sistemul și pentru a lăsa timp statului să reducă numărul uriaș de procese, trecerea la volumul de muncă din restul Europei se va face treptat, în etape.

Media europeană actuală, din care s-a exclus România, este de 288 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 192 de dosare la tribunal și 119 dosare la curțile de apel.

În primul an, judecătorii români vor munci o normă dublă față de colegii lor europeni. Limita anuală a fost stabilită la 576 de dosare per judecător la judecătorii, 384 la tribunale și 238 la curțile de apel.

În al doilea an, norma de lucru va scădea, fiind de 1,5 ori mai mare decât media europeană. Iat ăn al treilea an se va ajunge la egalitate, judecătorii români primind același număr de dosare ca media europeană.

Scopul final al acestui mecanism, conceput la inițiativa lui Cosmin Sterea-Grossu, președintele Tribunalului București, este ca cetățenii români să beneficieze de aceleași standarde de calitate ca restul europenilor, sub deviza unei „justiții ca afară”.